România are multe orașe mari dar și mai multe așezări urbane de mai mici dimensiuni. Cel mai mic dintre ele are doar 3,2 km pătrați și este în Transilvania.
Are peste 5.000 de locuitori și este atestat documentar din anul 1271.
Cele mai mici orașe din România. Nici nu îți imaginezi care este primul din top. Are 3,2 km pătrați
Cel mai mic oraș din țară ca suprafață este Abrud din județul Alba. El este urmat în listă de orașele Darabani (din Botoșani- 3,4 km pătrați), Plopeni- Prahova (4.73 km pătrați), Cugir - Alba (5.12), Huși - Vaslui (5.2) dar și alte câteva care au suprafața mai mică de 10 km pătrați, adică aproximativ cât un cartier din marile orașe.
Geografic, Abrud este situat în depresiunea omonimă, la confluenţa pârâului Cerniţa cu râul Abrud, la 65 km nord-vest de municipiul Alba Iulia. Din punct de vedere administrativ, Abrudul are în componenţa sa trei localităţi: Abrud-sat, Gura Cornei şi Soharu.
Numele provine de la numele antic al râului Abrud . Deși a fost înregistrat pentru prima dată abia în 1271 sub forma terra Obruth , numele orașului ar fi putut deriva dintr-un cuvânt ipotetic dac pentru aur: „obrud”,scrie wikipedia .
Dacă forma antică ar fi supraviețuit direct în limba română, atunci după regulile lingvistice românești ar fi produs Aurud.
Romanii au ridicat aici o mică fortificație în secolul al II - lea d.Hr. A făcut parte din sistemul de apărare al minelor de aur din apropiere, din „Alburnus Maior” (azi, Roșia Montană ), dar a fost abandonată în secolul al III-lea.
De ce este cunoscut Abrud
În 1727, liderii unei revolte au câștigat controlul orașului. O altă revoltă a iobagilor a început în zonă în 1784, cu Horea, Cloșca și Crișan ca lideri luptă cu forțele imperiale austriece. Abrud a fost capturat de membrii revoltei la 6 noiembrie, înainte ca revolta să fie zdrobită de armata austriacă.
În timpul Revoluției Maghiare de la 1848 , la Abrud au avut loc negocieri între conducătorii țăranilor români, în frunte cu Avram Iancu și Ion Dragoș, trimisul lui Lajos Kossuth , deputat al județului Bihar în Parlamentul de la Budapesta, privind concilierea românilor. şi forţele revoluţionare maghiare.
Pe 6 mai, încălcând armistițiul negociat, maiorul Imre Hatvani a condus o acțiune unidirecțională fără nicio conformare, atacând și ocupând Abrud care a declanșat masacrul de la Abrud. Hatvani s-a angajat și în crime inutile, l-a spânzurat pe avocatul român Ioan Buteanu , în timp ce soldații săi beți l-au masacrat pe prefectul Petru Dobra .
În următoarele două săptămâni, 88 de români au fost uciși în piața centrală, iar în jur de 2.500 de maghiari au fost uciși în răzbunare de armata lui Iancu la Abrud și la Roșia Montană ; Dragoș a fost și el ucis, fiind considerat trădător.
Conflictul escaladat nu a putut fi soluționat, Abrudul a fost cucerit și pierdut de mai multe ori de trupele maghiare, până la 18 mai când s-au retras la Arad .
