Cea mai înaltă biserică de lemn din lume se află în România, în localitatea Săpânța din Maramures. Deși a fost construită după 1990, istoria ei se leagă de cea a unei mănăstiri-surori ridicată dincolo de Tisa de urmașii lui Dragoș Vodă, legendarul întemeietor al Țării Moldovei.
Cea mai înaltă biserică de lemn din lume se află în România. Atinge 78 de metri înălțime
Satul Săpânța, ce dă și numele comunei, este celebru în toată lumea pentru „Cimitirul vesel”, unic pe glob pentru epitafurile glumețe înscrise pe crucile lucrate într-un tradițional stil maramureșean.
Dar tot aici, spre marginea localității, mult mai puțin cunoscută, se află și Mănăstirea Peri, denumită și Săpânța-Peri pentru se distinge de surata ei mult mai veche ridicată pe malul celălalt al râului Tisa, în Ucraina de azi, zonă ce a făcut parte din Maramureșul istoric.
Citește și: Cea mai mică catedrală din lume se află în România. Câte persoane pot intra în ea?
Locul unde este amplasată actuala biserică este un parc deondrologic, cu 36 de specii de arbori şi peste 1.000 de arbori seculari, unii chiar de peste 300 de ani.
În curtea mănăstirii Peri se află și cea mai înaltă biserică din lemn din Europa și din lume, ea ridicându-se până la o înălțime de 78 de metri.
În legătură cu Mănăstirea Săpânța-Peri există două etape distincte, una a trecutului istoric și alta a prezentului. Datele despre trecutul istoric sunt oarecum vagi.
Biserica și mănăstirea Săpânța-Peri - Foto: Primariacomuneisapanta.ro
În 1391, urmașii lui Dragoș Vodă, legendarul întemeietor al Țării Moldovei, au donat terenuri și bunuri care au stat la baza edificării unei mănăstiri numite Peri ale cărei ruine se mai zăresc și astăzi pe partea ucraineană de azi.
Aici fost ridicată și o biserică de piatră, dar nu se știe localizarea exactă a acesteia. În 1404, nobili români maramureșeni au întărit posesiunile Mănăstirii Peri, printre care se menționează satele Taras, Criva și Peri, precum și o moară „în țara Câmpulungului pe apa Săpânței, unde se varsă Săpânța în Tisa”, potrivit primariacomuneisapanta.ro.
Localitatea Peri de pe teritoriul actual al Ucrainei se numește acum Grușevo și există referiri conform cărora aici au fost traduse în română pentru prima oară și apoi copiate texte precum Evanghelia, Faptele Apostolilor și altele.
Citește și: Cea mai mare catedrală din Odesa, bombardată de ruși, a fost ctitorită de un român
Vechea mănăstire a fost distrusă în 1703, cu ocazia unei răscoale condusă de Francisc Rákóczi al II-lea împotriva dominației habsburgice. Alte teorii susțin că distrugerea s-ar fi petrecut în 1761 sau 1783 de către armata austriacă.
Actuala Mănăstire Săpânța-Peri, cea de pe partea românească, a fost înființată în 1997, în imediata vecinătate a localității Săpânța, nu departe de cursul Tisei; construcția fiind gata în 2003.
Au fost încorporate aici peste 400 metri cubi de lemn, mai ales lemn de stejar provenit din pădurea seculară din imediata vecinătate; plus ceva lemn de brad care a fost utilizat pentru acoperiș.
Cu înălțimea de 78 de metri, biserica mănăstirii de la Săpânța-Peri este cea mai înaltă biserică de lemn din Europa și, după toate probabilitățile, și din lume, deși încă nu există o certificare oficială a recordului.
Ctitorul ei, preotul paroh Grigore Luţai, spune că, din cunoştinele sale, nu există o altă biserică din lemn mai înaltă. „Este unică prin mărimea ei, prin înălţime. Nu mai există o biserică atât de înaltă”, preciza el.
Crucea bisericii are 7 metri și a fost învelită cu 4 kg de aur, iar lăcașul de cult este placat cu 8,5 kg de aur. Câteva măicuțe își duc zilele în mănăstire, sute de turiști ajungând în zonă atrași de frumusețea locului și a bisericii.
