Un sat din România unde locuitorii se consideră daci a devenit adevărată atracție pentru turiști, după ce, până de curând, era una dintre cele mai izolate localități din țara noastră? Poveștile țesute în jurul acestui loc cu peisaje de basm i-au făcut pe oameni să fie convinși că sunt urmași direcți ai luptătorilor care i-au stat aproape regelui Decebal în războaiele cu romanii.
Citește și: CCR anulează o ultimă șansă de creștere a pensiilor. O categorie de pensionari, defavorizată
Care e satul din România unde locuitorii se consideră daci? În așezare mai trăiesc doar 50 de oameni
Pierdut pe plaiurile Munților Șureanu, pe Platoul Luncanilor, satul hunedorean Târsa era considerat până nu demult una dintre cele mai izolate așezări din România, un loc spre care puțini se încumetau să ia drumul în piept.
Aparținând de comuna Boșorod, localitatea mai este însuflețită doar de circa 50 de locuitori permanenți, gospodăriile fiind răsfirate pe distanțe mari, uneori și la sute de metri distanță unele de celelalte, cele aflate pe culmi aflându-se la aproape 1.000 de altitudine, potrivit adevarul.ro.
Citește și: VIDEO Cum arăta Amza Pellea cu coiful de la Coțofenești pe cap? L-a purtat în filmul „Dacii”
Târsa era până nu demult un sat izolat, însă modernizarea drumurilor și includerea sa pe traseul Via Transilvanica, lung de 1.400 km - drumul care leagă nordul țării, începând cu Putna, cu sudul, ajungând la Turnu-Severin - l-au transformat într-o destinație tot mai căutată de turiști.
Aceștia vin să descopere istoria străveche a regiunii, poveștile captivante ale localnicilor și frumusețea sălbatică a peisajelor montane.
Oamenii din Târsa se consideră ei însișiși daci - Foto: Facebook/Discover Hunedoara
Este un ținut locuit încontinuu încă de pe vremea dacilor, oamenii de aici considerându-se, probabil pe bună dreptate, urmași direcți ai străbunilor noștri.
În plus, ei păstrează multe datini şi obiceiuri neîntâlnite în alte părţi și au porecle de animale, precum Iepure, Hulpe sau Lupu
De altfel, zona este înțesată de locuri legendare, precum Poiana Omului, unde se spune că însuși regele Decebal și-ar fi găsit sfârșitul, în anul 106 d.Hr, nedorind să cadă prizonier la romanii care-l urmăreau.
Citește și: Romanii au luat din Dacia aur de 12.000.000.000 €. De ce jaful a provocat prima criză financiară?
Căpetenia dacilor ar fi plecat din capitala Sarmizegetusa călărind pe culmile montane prin Poiana Omului, unde în antichitate ar fi fost un nod de comunicaţii între cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, iar moartea sa ar fi avut loc la umbra stejarilor care creșteau în această poiană.
Deși populația Târsei s-a redus de la aproximativ 200 la 50 de locuitori permanenți în ultimul deceniu, situația așezării s-a schimbat radical.
Odată cu înființarea rutei turistice „Via Transilvanica”, nu una, ci două șosele au fost construite spre satul din Munții Șureanu.
Una urcă dinspre municipiul Orăștie, aflat la 30 de kilometri, pe Valea Grădiștei și prin satul Costești, fiind construită în locul drumului forestier Costești - Târsa.
Cealaltă urcă în sat dinspre orașul Călan, aflat la circa 20 de kilometri, pe Valea Luncanilor, prin Boșorod, fiind construită în locul drumului forestier Boșorod - Târsa.
„Via Transilvanica” urcă de pe valea Grădiștei, dinspre Sarmizegetusa Regia, iar la Târsa este prelungită un pic până în zona bisericii, unde era un castru roman, apoi se întoarce prin sat și urca spre Poiana Omului, prin pădure, iar de acolo spre Fundătura Ponorului”, a spus un localnic citat de sursa menționată.
O altă atracție majoră a zonei este cetatea dacică Blidaru, situată la doar 5 kilometri de Târsa. Drumul către cetate trece prin Pietroasa, un cătun aproape abandonat, unde mai trăiesc doar două suflete de om, dar încărcat de istorie.
Aici, ruinele unui templu dacic denumit „Pietroasa lui Solomon”, dar și turnurile de apărare ale cetății Blidaru din apropiere amintesc de vremurile glorioase ale regatului dac.
Casele satului Târsa sunt răsfirate pe distanțe mari pe Platoul Luncanilor din Munții Șureanu - FCoto. comunabosorod.ro
În centrul satului, un fag secular, bătrân de peste 300 de ani, stă mărturie vie a generațiilor care au trecut pe aceste meleaguri.
Localnicii povestesc că acest arbore impunător a servit drept adăpost pentru păstori și a fost martor la numeroase evenimente comunitare.
Numele satului Târsa este, de asemenea, învăluit în mister și legendă. Unii cred că provine de la agatârși, un trib traco-dacic menționat în antichitate, cunoscut pentru iubirea lor față de aur și devotamentul față de zeii Dionysos și Apollo.
Alții asociază numele cu toiagul ritualic al lui Dionysos, sugerând legături cu vechi practici religioase.
Oricare ar fi explicația, cert este că de am vrea să călătorim în timp, acum două milenii, să-i ntâlnim pe dacii regelui Decebal, nu trebuie decât să ajungem la Târsa, unde munții, pădurea, dar și oamenii încă mai păstrează glasurile și sângele străbunilor poporului român.
