Acum peste 600 de ani, negusorii brașoveni primeau privilegii comerciale de la un rege al Ungariei. Acest lucru s-a întâmplat la 18 februarie 1395.
Este vorba de fapt despre un tratat care îl prelungea practic pe cel din 1358 prin care un alt rege al Ungariei acorda privilegii comerciale brașovenilor.
Numit „Porunca lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, către toate autoritățile din Ungaria, să respecte taxele vamale fixate pentru negustorii din districtul Brașov” (sedes Brassoviensis), tratatul stipula:
„să puteţi trece slobod şi netulburat cu mărfurile voastre şi orice fel de lucruri, între Buzău şi Prahova, adică din locul în care se varsă în Dunăre râul numit Ialomiţa (Iloncha) până în locul unde se varsă, de asemenea, în Dunăre râul numit Siret, şi să nu vă poată opri nimeni pe nedrept în această trecere a voastră“, adică stabilirea aşa zisului Drum al Braşovului, până la portul Brăilei.
Cine a fost Sigismund de Luxemburg, rele al Ungariei care a acordat privilegii comerciale negustorilor brașoveni pe 18 februarie 1395
Sigismund de Luxemburg (1368-1437) a fost regele care a stat domnit cel mai mult în Ungaria, fiind şi singurul rege din Imperiul romano-german înmormântat în afara imperiului, respectiv în Cetatea din Oradea.
Sigismund de Luxemburg a fost căsătorit cu Maria, fiica regelui Ungariei Ludovic I de Anjou, de la vârsta de 11 ani, deoarece i-a fost promisă mâna fiicei regelui, a venit la curtea regală din Buda, unde s-a educat şi s-a format, însuşindu-şi limba şi obiceiurile. S-a căsătorit cu aceasta în 1385, iar în martie 1387 Dieta Ungariei îl alege rege.
Citește și: Cine a fost domnitorul cu cele mai multe domnii în Țările Române? S-au întins pe patru decenii
În acele timpuri, Oradea ajunsese unul dintre cele mai mari oraşe şi cetăţi din regatul Ungariei. Însemnătatea oraşului era dată de episcopia romano-catolică, care-şi avea reşedinţa în cetate şi a cărei venituri o situa în fruntea ierarhică a episcopiilor din Ungaria. Însă importanţa episcopiei din Oradea era una de natură simbolic-spirituală.
Ultima prezenţă la Oradea este comsemnată în decembrie 1436. De aici va pleca la Praga pentru a pacifica conflictele între catolici şi husiţi, drum care îi va aduce şi sfârşitul, scrie Adevarul.ro.
Împăratul Sigismund suferea de o paralizie şi era destul de înaintat în vârstă. La Praga s-a îmbolnăvit grav şi a simţit că i se apropie obştescul sfârşit.
A chemat la patul său pe principalii dregători ai Ungariei, mărturisindu-le ultimele dorinţe. Îi era teamă să nu moară între cehi, care aveau puternice resentimente faţă de el şi de unguri, întrucât era convins că se vor năpusti asupra lor. A mărturisit sincer că mereu a fost ataşat de unguri şi de aceea dorea să-i scoată din Praga.
Citește și: Cine a fost domnitorul român care și-a făcut calul boier? Se plimba cu o trăsură trasă de cerbi
Prin urmare, a hotărât ca a doua zi să fie tuns şi bărbierit, apoi să fie aşezat pe un tron cu o cunună verde pe cap. Stând astfel pe tron să fie purtat cu o caleaşcă fără cai prin centrul oraşului în mijlocul mulţimii, care în mare parte a îngenunchiat în faţa lui, iar el şi-a luat rămas bun prin înclinarea capului.
Astfel au reuşit să părăsească Praga, însă în drum spre patrie, în 9 decembrie moare la Znaim în Moravia. Trupul neînsufleţit, plâns de populaţia din Ungaria a fost adus la Oradea şi înmormântat cu acceaşi pompă ca la înaintaşii săi.
