În 2018, Tissot lansa pentru prima dată un ceas dedicat României. Au fost fabricate 1.918 bucăți, pentru a onora 100 de ani de la Marea Unire. A urmat ceasul Tissot cu frunza de stejar, dedicat rugby-ului din România.
Ceasul care bate ora exactă a Unirii
Iar acum apare „Săgeata Orientului“, un ceas care celebrează 100 de ani de la fondarea Companiei Franco-Române de Navigație Aeriană, prima linie aeriană transcontinentală din lume.
Însă în spatele poveștilor care au făcut posibilă producerea acestor serii limitate se află Ion Schiau, românul care a reușit să-i convingă pe elvețieni să privească România cu alți ochi.
Ion Schiau s-a născut în România, dar a crescut în Elveția. Este fondatorul Albini Prassa, importatorul oficial al ceasurilor Tissot în România, dar și un împătimit al rugby-ului, sport descoperit în adolescență în Elveția, atunci când i-a văzut pentru prima oară pe Stejari la prima Cupă Mondială.
„Povestea asta a început cu o carte foarte frumoasă primită de Crăciun «România - la intersecția imperiilor», scrisă de fostul ambasador al Franței, Henri Paul.
Am citit-o cu mare plăcere și acolo am dat de «Săgeata Orientului», despre care nu știam nimic. Și-atunci s-a deschis un univers absolut incredibil.
Ion Schiau, fondatorul Albini Prassa
Am aflat despre colaborarea aeriană franco-română, apoi am descoperit că era prima companie aeriană transcontinentală, am descoperit legătura între bancherul Aristide Blank si un pilot francez, un puști care își pierduse brațul luptând în Primul Război Mondial, și așa mai departe.
M-a pasionat foarte tare povestea asta și am început să sap pentru că se scrisese destul de puțin despre asta. Am lucrat cu istoricul Dumitru Lăcătușu de la Centrul de Consultanță Istorică, am scris cu el și o carte pentru a susține povestea, iar cartea este acum un cadou pe care îl primești odată cu ceasul“, povestește Ion Schiau începutul noului proiect dedicat României.
Și nu este ușor să propui o astfel de idee unui producător elvețian de ceasuri cu o istorie atât de bogată.
„Pentru mine, ceasul ăsta e legat de voiaj, este o poveste despre traversarea Europei, deschiderea de noi drumuri către Orient. Și Titulescu a văzut în Compania Franco-Română de Navigație Aeriană (CFRNA) un mijloc de a apropia națiunile între ele.
Un zbor al "Săgeata Orientului" din anii ’30
Tissot făcuse la începutul anilor ʼ50 un ceas Worldtimer despre voiaj, «Navigator», un ceas minunat, care a fost reeditat de puține ori în ultimii 70 de ani. Am reușit să pun mâna pe acest mecanism al ediției aniversare Tissot 160 de ani, și să-l redesenez împreună cu echipa Tissot.
Practic, eu am început să schițez ideile și să le propun celor de la Tissot câteva modificări. Încet, încet a ieșit forma finală.
Fiind un ceas «Worldtimer», este vorba despre un sistem complex care îți arată 24 de orașe, reprezentând cele 24 de fusuri orare. Un lucru care m-a frustrat este că la GMT + 2 mereu este trecut Cairo, câteodată Atena, și niciodată București. Si asta se întâmplă încă din anii ʼ30 de când a apărut această complicație pe ceasurile de de mână.
Cum zborul inițial al CFRNA era Paris - București, am vrut să îmbin două elemente.
Tot timpul mi-am dorit un ceas pe care să scrie București la GMT+2 și i-am convins pe cei de la Tissot să punem București în română, cu diacritice, nu Bucharest. Asta și pentru că în afișele de publicitate ale acelor vremuri, făcute în Franța, era scris tot timpul București.
Ca să pot face asta trebuia să am o astfel de poveste pe care s-o prezint celor de la Tissot. Însă mai e un lucru. Ei spun «OK, Ioane, dar n-o să faci cinci ceasuri». Și atunci am vrut să văd câte mecanisme mai sunt disponibile acum din seria Tissot «Navigator» 160 de ani.
Le-am obținut pe toate și așa am putut face 444. Acest număr reprezintă distanța medie pe calea aerului dintre Băneasa și San Stefano - aeroportul orașului Istanbul în acea perioadă, și, totodată, și distanța dintre aeroportul Pancevo, din Belgrad, și cel din Băneasa.
De fapt asta fac eu. Descopăr o poveste care mă inspiră, apoi mă bazez pe mecanismele și componentele existente pentru a porni un studiu, creăm componentele noi și apoi lansăm producția noului ceas“, explică Ion Schiau procesul prin care i-a convis pe cei de la Tissot să mai facă o serie limitată pentru România.
Ediție limitată: 444 de ceasuri
Ceasul este automatic și vine însoțit de un certificat de cronometrie COSC. Este livrat într-o cutie specială de colecție care conține o curea de schimb suplimentară, o poșetă de călătorie din piele, o lupă de ceasornicar, un certificat de ediție limitată și un șervețel din microfibră pentru întreținerea ceasului.
În plus, un cadou special: cartea „Săgeata Orientului – Pionierii Cerului“, care prezintă istoria Companiei
Franco-Română de Navigație Aeriană.
Istoria primei companii aeriene de transport transcontinental
Compania Franco-Română de Navigație Aeriană a luat naștere la 23 aprilie 1920, dintr-o inițiativă coroborată a lui Aristide Blank, influent om de afaceri român și moștenitor al imperiului financiar Marmorosch-Blank, contelui Pierre Claret de Fleurieu, un tânăr aviator și erou francez de război, marelui diplomat român Nicolae Titulescu și a generalului francez Maurice Duval.
Aeroportul Băneasa în anul 1928
Compania și-a trecut în palmares câteva reușite care au scris istorie, cum ar fi primul zbor de noapte intern și comercial din Franța și primul zbor de noapte internațional și comercial între Belgrad și București. A fost, totodată, și prima linie aeriană transcontinentală din lume, destinată transportului comercial de marfă, poștă și pasageri.
În 1925, compania și-a schimbat numele în Compania Internațională de Navigație Aeriană, pentru ca, în 1933, să fie una dintre companiile care s-au aflat la originea înființării Air France. Compania franco-română a influențat industria și istoria aeronautică din România, începând chiar cu geneza societăților comerciale aeriene române care au apărut ulterior (SARTA, LARES, TARS și TAROM).
„Povestea Companiei Franco-Română de Navigație Aeriană (CFRNA) este un episod extraordinar din istoria aviației române și franceze.
Este o poveste despre curaj, despre îndrăzneală, despre viziune, dar și despre ce putem realiza atunci când interesele se aliniază, culturile colaborează, iar piloți și oficiali francezi își dau mâna cu oameni de afaceri și oameni de stat români“, spune istoricul Dumitru Lăcătușu de la Centrul de Consultanță Istorică.
