Implementarea proiectului de cloud guvernamental, aprobat la sfârșit de iunie prin ordonanță de urgență, are drept scop final eliminarea birocrației. Asta spune statul. Dar însăși birocrația e cel mai mare dușman al digitalizării. Asta susține mediul privat.
Paradoxul de mai sus a fost dezbătut în cadrul unei polemici constructive care i-a avut protagoniști pe Dragoș Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și pe Mihai Matei, președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS) și care a fost moderată de expertul în e-guvernare Radu Puchiu.
Dezbaterea face parte dintr-un nou proiect al Upgrade 100 – DIGITALINATION – realizat în parteneriat cu Institutul Aspen România.
Cloudul guvernamental, care în principiu va centraliza toate sistemele IT ale instituțiilor statului într-un singur loc, ceea ce va genera semnificative reduceri de costuri cu personalul și tehnologia, ar trebui să fie gata peste patru ani și va costa în jur de 500 de milioane de euro.
Finanțarea va veni în principal prin PNRR. „E un coșmar să participi la o licitație publică.”
feature=share">https://youtube.com/shorts/BwoVeYud4YM?feature=share
Iar reducerea de costuri sunt e doar unul dintre beneficii. „Adevărata provocare e să nu duci birocrația de pe hârtie în sistemul informatic”, spune Dragoș Vlad, șeful ADR de la începutul acestui an.
Deocamdată însă, tocmai birocrația este cea care descurajează mediul privat să se implice în procesul de digitalizare a relației dintre guvern și companii/ cetățeni. „E un coșmar să participi la o licitație publică.
E ca într-un roman de Kafka”, a venit replica lui Mihai Matei, șeful ANIS și CEO-ul companiei Essensys Software. Iar statul are mare nevoie de ajutorul mediului privat, pentru că se confruntă cu o acută lipsă de resurse calificate.
Tocmai din cauza acestui deficit a fost nevoit să implice în implementarea cloudului două instituții militarizate – Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciul Român de Informații (SRI), prin Centrul Național Cyberint.
Întregul proiect este coordonat de ADR. Inutil de amintit că prezența celor două servicii secrete în acest demers, care este intim legat de datele personale ale cetățenilor, a fost intens contestată înainte de adoptarea ordonanței. Printre cei mai vocali s-au dovedit tot liderii ANIS.
Alexandru Lăpușan, vicepreședintele asociației, atrăgea atenția în primăvară că proiectul de act normativ ar fi permis „control absolut și discreționar asupra softului tuturor insitituțiilor și datelor tuturor cetățenilor către SRI și STS”, potrivit Europa Liberă.
Pentru a mai liniști apele, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a dat asigurări în momentul adoptării că fiecare cetățean va fi notificat atunci când o institituție îi accesează datele personale și că toate aceste interogări vor rămâne într-un jurnal imutabil, conform Digi 24.
Dragoș Vlad aduce și argumentul că cele două servicii s-au dovedit „implementatori de succes” de-a lungul timpului.
Și, oricum, altă soluție fezabilă din punct de vedere tehnic nu exista.
Criza de personal sau marea oportunitate a momentului Însă nici mediul de afaceri nu are resurse nelimitate – lucru valabil mai peste tot în lume. Pe de altă parte, criza de personal din Occident e și o mare oportunitate.
Multe companii vestice se văd incapabile să-și ducă proiectele la bun sfârșit prin forțe proprii, așa că externalizează diverse procese către terți, inclusiv către furnizori de software și servicii din România.
Este evident că antreprenorii români preferă să lucreze cu parteneri occidentali decât să suporte „coșmarul” licitațiilor publice.
„Opinia mea este că nu e nicio bucurie să lucrezi pentru sectorul public din România”, afirmă șeful ANIS. Mai mult decât atât, Mihai Matei lansează și un avertisment îngrijorător inclusiv legat de perspectiva cloudului guvernamental.
„Ar trebui să avem achiziții mult mai transparente. Ar trebui să vedem delegarea proiectelor către mai multe companii. (...) Dacă nu schimbați lucrul ăsta, s-ar putea să nu aveți cu cine implementa decât 10-20% din proiecte”, a subliniat acesta în cadrul dezbaterii din seria DIGITALINATION.
Mai direct spus, lipsa de transparență de astăzi se traduce prin caiete de sarcini făcute cu dedicație pentru anumiți furnizori cu conexiuni politice.
Dragoș Vlad spune că este conștient că relația dintre autorități și companiile private este grevată de o adâncă lipsă de încredere și își dorește ca această disfuncționalitate să fie rezolvată, pentru că statul nu poate face treaba de unul singur. În plus, proiectul de cloud guvernamental este atât de amplu, încât este „loc pentru toată lumea”, a mai spus el.
Schimbarea de filosofie e, de fapt, ceea ce contează cu adevărat Și, dincolo de provocările inginerești și adminsitrative, marea schimbare pe care trebuie să o aducă digitalizarea, în opinia lui Mihai Matei, constă în reorientarea statului către clientul său final – cetățeanul.
Și, în aceeași logică, serviciile publice ar trebui să fie gândite ca niște produse comerciale. Acum, din păcate, serviciile sunt gândite în jurul nevoilor furnizorului, adică ale funcționarilor publici.
Discutia integrală se poate urmări aici.
