Bulgaria devine „bateria Balcanilor” și exportă masiv energie. România, dependentă de importuri scumpe

Bulgaria câștigă tot mai mult teren pe piața energetică europeană, după ce investițiile accelerate în sisteme de stocare a electricității au transformat-o într-un furnizor important pentru statele vecine.

Bulgaria devine „bateria Balcanilor” și exportă masiv energie. România, dependentă de importuri scumpe

În timp ce Sofia își consolidează capacitatea de a exporta energie în orele de consum ridicat, România se confruntă cu vulnerabilitățile propriului sistem energetic, accentuate de secetă și de dificultățile din sectorul de producție.

Potrivit unei analize Reuters, Bulgaria a ajuns să fie supranumită „bateria Balcanilor”, datorită dezvoltării rapide a bateriilor industriale care permit valorificarea energiei solare și livrarea acesteia în rețea atunci când cererea crește.

Expansiunea a fost susținută de aproximativ 700 de milioane de euro din fonduri europene, dar și de investiții private, stimulate prin modificări ale reglementărilor din domeniul energetic.

Exporturile Bulgariei au crescut semnificativ, iar o parte din energia livrată peste graniță a contribuit la acoperirea necesarului de consum al României în lunile marcate de temperaturi extreme.

Bulgaria și-a dublat capacitatea bateriilor. România, în criză de energie în timpul secetei

Puterea instalată a sistemelor de stocare în baterii din Bulgaria a crescut de la aproximativ 3 gigawați la 6 gigawați într-un singur an, potrivit datelor prezentate de Reuters.

Această valoare indică puterea maximă pe care instalațiile o pot livra simultan în rețeaua electrică. Cantitatea totală de energie care poate fi stocată depinde însă de durata de descărcare a bateriilor și se exprimă în gigawați-oră.

Potrivit Asociației pentru Producția, Stocarea și Comercializarea Energiei Electrice din Bulgaria (APSTE), exporturile de electricitate au crescut cu 62% față de anul precedent, până la aproximativ 3,5 terawați-oră.

Pentru a înțelege amploarea exporturilor, cantitatea de 3,5 TWh ar putea acoperi, teoretic, consumul anual al aproximativ 1,75 milioane de gospodării, la un consum mediu de 2.000 kWh pe locuință.

Creșterea exporturilor a devenit deosebit de importantă în lunile iulie și august, când temperaturile ridicate și seceta au pus presiune pe sistemele energetice din regiune.

România s-a numărat printre beneficiarii electricității furnizate de Bulgaria, într-o perioadă în care producția internă a fost afectată de condițiile hidrologice.

Seceta a redus disponibilitatea resurselor de apă, iar centrala nucleară de la Cernavodă a întâmpinat dificultăți legate de nivelul scăzut al Dunării, utilizată pentru răcirea reactoarelor.

Reactorul 1 a fost oprit controlat pe 28 iulie, iar în august a fost oprit și reactorul 2, potrivit informațiilor prezentate în materialul citat.

La 11 octombrie, Nuclearelectrica a confirmat că ambele unități erau în continuare oprite, precizând că nu existau riscuri pentru securitatea nucleară și că repornirea urma să fie realizată numai după revenirea condițiilor necesare funcționării în siguranță.

Importurile de electricitate au contribuit la acoperirea consumului și la conservarea rezervelor de apă din lacurile de acumulare, reducând necesitatea utilizării hidrocentralelor în anumite intervale.

Dimitar Zarchev, directorul Centrului Național de Dispecerizare din cadrul operatorului bulgar de transport al energiei electrice ESO, a explicat că exporturile au atins în unele zile aproximativ 50.000 MWh.

Această cantitate corespunde unei puteri medii exportate de peste 2.000 MW pe parcursul unei zile, comparabilă cu puterea instalată a centralei nucleare Kozlodui.

Cum a depășit Bulgaria Grecia la stocarea energiei și ce provocări urmează

Succesul Bulgariei se bazează pe utilizarea bateriilor industriale pentru a compensa variațiile producției de energie regenerabilă.

În timpul zilei, când panourile fotovoltaice generează cantități mari de electricitate, iar prețurile sunt adesea mai reduse, energia poate fi stocată. Ulterior, bateriile o livrează în rețea în orele de vârf, când consumul și prețurile cresc.

„Stocarea energiei în baterii este esențială acum. Nu mai este ceva opțional, ci o necesitate”, a declarat Nikola Gazdov, președintele APSTE.

Dezvoltarea rapidă a acestui sector a permis Bulgariei să devanseze Grecia, deși statul elen a investit considerabil în producția de energie solară.

Capacitatea fotovoltaică a Greciei s-a triplat între 2020 și 2025, însă proiectele de stocare au avansat mai lent, pe fondul procedurilor administrative și al dificultăților de conectare la rețea.

Primele baterii industriale de mare capacitate au fost instalate în aprilie 2026, iar autoritățile elene estimează că puterea instalată a sistemelor de stocare ar putea ajunge la un gigawatt până la sfârșitul anului.

Diferențele dintre cele două piețe se reflectă și în prețurile plătite de consumatorii casnici. Conform datelor Eurostat citate în analiză, în prima jumătate a anului 2026, electricitatea era cu aproximativ 76% mai scumpă în Grecia decât în Bulgaria, înainte de taxe și contribuții.

Această diferență nu poate fi atribuită exclusiv bateriilor, prețurile fiind influențate și de structura producției, costurile de achiziție și condițiile fiecărei piețe.

Grecia intenționează să accelereze investițiile în stocare cu ajutorul fondurilor europene, urmărind instalarea unor capacități suplimentare de aproximativ 5 GW până în 2030.

Nici Bulgaria nu este însă lipsită de provocări.

Extinderea rapidă a bateriilor impune modernizarea rețelei electrice, astfel încât noile instalații să poată fi conectate și utilizate eficient.

În plus, pe măsură ce tot mai multe baterii stochează electricitatea ieftină din timpul zilei și o livrează seara, diferențele dintre prețuri se reduc, diminuând veniturile obținute din această activitate.

Ministerul Energiei din Bulgaria consideră că operatorii vor trebui să își diversifice sursele de venit, inclusiv prin furnizarea de servicii de echilibrare a sistemului energetic.

O altă limitare apare iarna, când producția fotovoltaică scade din cauza zilelor mai scurte și a radiației solare reduse. În aceste condiții, Bulgaria va continua să depindă de centralele convenționale pentru asigurarea necesarului de electricitate.