Zilele de pe Pământ încep să devină tot mai lungi, iar asta e o veste prostă. Prima oară în 2.000.000 de ani
Zilele pe Pământ devin din ce în ce mai lungi pe măsură ce schimbările climatice provocate de om topesc ghețarii și calotele glaciare, redistribuind masa planetei noastre și încetinindu-i rotația, sugerează un nou studiu.
Ca urmare, zilele noastre se prelungesc în prezent cu 1,33 milisecunde pe secol – un fenomen care nu a avut practic precedent în milioane de ani.
Citeşte şi: Următoarea schimbare seismică în Informatică este la orizont şi e cuantică. Ce se va întâmpla curând?
Dacă această tendință continuă, influența climei asupra duratei zilei ar putea depăși influența Lunii până la sfârșitul secolului, marcând un impact antropologic semnificativ, deși nedorit.
Aceste descoperiri sunt descrise într-un articol recent publicat de geologi de la Universitatea din Viena și ETH Zurich.
Zilele de pe Pământ încep să devină tot mai lungi, iar asta e o veste prostă. Prima oară în 2.000.000 de ani
În studiul lor, primul de acest gen, cercetătorii au analizat organisme marine fosilizate numite foraminifere și au dezvoltat un algoritm de învățare profundă pentru a evalua fluctuațiile nivelului mării și a calcula schimbările duratei zilei pe Pământ pe o perioadă de aproape 4 milioane de ani.
O selecție de foraminifere planctonice, care trăiesc aproape de suprafața oceanului.
„Din compoziția chimică a fosilelor de foraminifere, putem deduce fluctuațiile nivelului mării și apoi putem deriva matematic schimbările corespunzătoare ale duratei zilei”, explică Mostafa Kiani Shahvandi, climatolog și geofizician la Universitatea din Viena.
Foraminiferele sunt remarcabile în special pentru potențialul lor geo-criminalistic. Aceste organisme unicelulare își construiesc în jurul lor cochilii (adesea spectaculoase) folosind mineralele din apa mării.
Deoarece au apărut cu peste 500 de milioane de ani în urmă și au prosperat oriunde au existat oceane, rămășițele lor acționează ca indicatori ai climei din trecut.
Cercetătorii și-au consolidat rezultatele folosind modelul de difuzie bazat pe fizică, recent dezvoltat, o tehnică probabilistică de învățare profundă concepută pentru a compensa incertitudinile din datele paleoclimatice.
„Acest model surprinde fizica schimbării nivelului mării, rămânând în același timp robust față de incertitudinile mari inerente datelor paleoclimatice”, spune Kiani Shahvandi.
Citeşte şi: Când va apărea computerul cuantic, cel care va face toate parolele de azi inutile
În ansamblu, acest studiu consolidează și extinde lucrările anterioare ale oamenilor de știință, în care aceștia au descris modul în care topirea ghețarilor globali și a calotelor polare determină deplasarea masei Pământului de la poli către ecuator.
Această deplasare modifică aplatizarea planetei noastre, adică cât de mult se bombă în mijloc; o caracteristică împărtășită de mulți dintre locuitorii săi. Redistribuirea masei rezultată este asemănătoare cu un patinator care își încetinește rotația întinzând brațele spre exterior.
Zile mai lungi, probleme mai mari
Mai precis, noua cercetare a urmărit să determine cum se compară efectul actual de prelungire a zilei cu cel din trecut. Analiza relevă că acest efect nu a mai avut echivalent de milioane de ani, cu excepția câtorva evenimente climatice bruște în timpul cărora calotele de gheață s-au extins sau s-au topit pe măsură ce Pământul s-a răcit sau s-a încălzit rapid.
„Această creștere rapidă a duratei zilei implică faptul că ritmul schimbărilor climatice moderne este fără precedent cel puțin de la sfârșitul Pliocenului, acum 3,6 milioane de ani”, afirmă Bendikt Soja, profesor de geodezie spațială la ETH Zurich și unul dintre cei doi coautori ai studiului.
„Creșterea rapidă actuală a duratei zilei poate fi astfel atribuită în primul rând influențelor umane.”
Dacă 1,33 milisecunde nu pare semnificativ în comparație cu celelalte 86.400 de secunde ale fiecărei zile, această schimbare este mai mult decât suficientă pentru a perturba tehnologiile de comunicații și de navigație spațială.
În plus, modelele mai pesimiste sugerează că tendința s-ar putea accelera, producând o schimbare de aproximativ 2,62 milisecunde pe secol în ultimele decenii ale secolului XXI, o valoare care ar depăși influența Lunii asupra duratei zilei pe Pământ, arată presa
„O singură dată – în urmă cu aproximativ 2 milioane de ani – rata de schimbare a duratei zilei a fost aproape comparabilă, dar niciodată înainte sau după aceea «patinatoarea artistică» planetară nu și-a ridicat brațele și nivelul mării atât de repede ca în perioada 2000-2020”, spune Kiani Shahvandi.
