„Satana”, fostul mare fotbalist român Victor Pițurcă, a împlinit 70 de ani

Poreclit „Satana”, după numărul de înmatriculare cu „666” al mașinii pe care o conducea la un moment dat, Victor Pițurcă s-a născut la 8 mai 1956, în localitatea Orodel, județul Dolj, arată 'Enciclopedia educației fizice și sportului din România' (ed. a II-a, Vol. I, Ed. Măiastra, 2015).

El a făcut parte din generația de aur a clubului Steaua București, cu care a cucerit Cupa Campionilor Europeni în 1986 și Supercupa Europei în 1987.

A calificat selecționata României la Euro 2000 și Euro 2008, contribuind și la calificarea la Euro 2016.

Citește și: S-au împlinit 40 de ani de la momentul în care Steaua a câștigat Cupa Campionilor Europeni

„Satana”, fostul mare fotbalist român Victor Pițurcă, a împlinit 70 de ani

Pițurcă a început să joace fotbal la juniorii Universității Craiova, unde a evoluat până la 18 ani, când s-a transferat la Pandurii Târgu Jiu, apoi la FC Olt, de unde a făcut 'saltul' spre marea performanță, ajungând la Steaua București, la 27 de ani.

Atacant central cu vocație de golgheter, devine unul dintre cei mai importanți jucători, fiind titular în cea mai fastă perioadă a Stelei.

Potrivit site-ului www.steauafc.com, în cei șase ani petrecuți la formația roș-albastră a câștigat cinci titluri de campion (1985, 1986, 1987, 1988, 1989), trei Cupe ale României (1985, 1987, 1989), Cupa Campionilor Europeni (1986) și Supercupa Europei (1987).

A fost golgheterul diviziei A în 1988, cu 34 de goluri marcate și principalul marcator, cinci reușite, în anul cuceririi Cupei Campionilor Europeni (1986), notează Agerpres.

Citește și: Doliu imens în fotbal. Omul care a câștigat Cupa Campionilor cu Steaua a murit

În sezonul 1987-1988, cele 34 de goluri marcate în campionatul intern i-au adus lui Victor Pițurcă trofeul 'Gheata de Bronz' a Europei, fiind devansat de către turcul Tanju Colak (Galatasaray Istanbul) - 39 de goluri, și de danezul John Eriksen (Servette Geneva) - 36 goluri.

A jucat de 301 ori în prima divizie, înscriind de 165 de ori, și de 13 ori în echipa națională, pentru care a înscris șase goluri.

În ediția 1989-1990 a jucat la echipa franceză RC Lens, unde și-a încheiat activitatea de jucător. În Franța a jucat de 28 de ori și a înscris patru goluri.

Revenit în țară, și-a început cariera de antrenor, ca secund al lui Emeric Ienei, apoi ca principal, la Steaua București. Încă din primul an ca antrenor principal la echipa la care a cunoscut cele mai mari satisfacții profesionale, câștigă Cupa României (1992), pentru ca în ediția de campionat 1992-1993 să termine pe locul secund cu Universitatea Craiova.

Preia naționala de tineret, în 1995, și se califică, după 32 de ani, cu punctaj maxim, la un turneu final al Campionatului European, cel din 1998.

În 1998, este instalat la cârma primei reprezentative, calificându-se, fără înfrângere, la Euro 2000, deși avea în grupă Portugalia, pe care o învinge la Porto, cu 1-0. Este demis la sfârșitul anului 1999.

În ianuarie 2000, preia din nou echipa Steaua, cu care câștigă campionatul României (2001), Supercupa României (2002), iar în toamna lui 2003 realizează o frumoasă campanie europeană în cupa UEFA, reușind să elimine formația engleză Southampton și să joace redutabil cu titrata FC Liverpool.

Este instalat pentru a doua oară pe banca tehnică a echipei naționale în toamna lui 2004, pe care o conduce până la 9 aprilie 2009. În acest mandat a reușit calificarea cu echipa națională la Campionatul European de Fotbal din 2008 (la opt ani de la ultima calificare a acesteia la un turneu final).

La turneul final al Campionatului European, echipa antrenată de Victor Pițurcă a făcut parte dintr-o grupă foarte puternică, pe care a terminat-o pe locul al treilea, după două egaluri cu Franța și Italia și o înfrângere în fața Olandei.

În 2010, a revenit la Steaua, preluând funcția de manager general. A schimbat din temelii lotul echipei, dar după un început foarte bun de sezon, cu două victorii consecutive, a demisionat în urma unei neînțelegeri cu finanțatorul echipei.

La 26 august 2010, Victor Pițurcă a acceptat postul de manager al Clubului FC Universitatea Craiova, dar la 11 ianuarie 2011 a fost suspendat de consiliul de administrație al clubului.

La 14 iunie 2011, a acceptat oferta din partea Federației Române de Fotbal pentru a ocupa postul de selecționer al naționalei pentru un mandat de patru ani și cinci luni, începând de la 1 iulie 2011.

A condus echipa națională în primele trei meciuri, obținând 7 puncte în urma victoriilor cu Grecia și Finlanda, și după un egal cu Ungaria.

La 16 octombrie 2014, a reziliat de comun acord contractul cu Federația Română de Fotbal din postura de selecționer, pentru ca imediat să devină antrenorul clubului Al Ittihad Jeddah din Arabia Saudită, cu care a semnat un angajament pe doi ani. A fost demis de la conducerea grupării din Arabia Saudită la jumătatea lunii iunie 2015, dar a revenit ca antrenor la Al Ittihad pe 9 decembrie 2015, înlocuind la conducerea echipei un alt fost component al echipei Steaua București și fost selecționer al României, Ladislau Bölöni. A antrenat echipa saudită până în vara anului 2016.

Din septembrie 2019 până în ianuarie 2020, a fost antrenorul echipei Universitatea Craiova.

Evenimentul organizat de CSA Steaua cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la câştigarea Cupei Campionilor Europeni, la finalul meciului dintre Steaua Bucureşti şi ACS Sepsi OSK Sfantu Gheorghe, din etapa a 8-a a play-off-ului Ligii a II-a de fotbal, desfăşurat pe Stadionul Steaua.

Lui Pițurcă îi place porecla „Satana”

„A fost o intamplare cu numarul de la masina. Era masina lui Marica care avea 666 la numar.

Apoi m-au enervat cei din presa ca tot imi spuneau Satana.

Apoi am tot spus ca o sa imi schimb masina si nu am reusit. Imi place porecla asta.

Da, Satana este porecla mea. Nu pot face nimic in acest sens si nici nu ma deranjeaza. Este un subiect de discutii pentru oameni. E o porecla remarcabila", a explicat Pițurcă în 2010, potrivit Sport.ro.