Cine a fost gimnastă română devenită celebră înaintea Nadiei? De la primele noastre medaliate olimpice și mondiale, Sonia Ivan și Elena Leuștean, până la Nadia Comâneci, Teodora Ungureanu, Emilia Eberle, Daniela Silivaș sau Lavinia Miloșovici, toate datorează ceva unei fetițe de 14 ani, care a fost supranumită „minunea secolului al XIX-lea” și a devenit vedetă la celebrul cabaret din Paris, Folies-Bergère.
Cine a fost gimnastă română devenită celebră înaintea Nadiei? Vedetă la cabaretul Folies-Bergère
Numele său, Eugenia Petrescu, probabil că nu mai spune nimic multor compatrioți, incusiv unora din lumea gimnasticii.
De ce? Pentru că performanțele micuței sportive au avut loc într-o vreme în care nu existau competiții internaționale de gimnastică, nici probele și forma artistică a acestui sport nu fuseseră stabilite.
Citește și: Drama primei campioane mondiale române pe aparate, la gimnastică. „Aș fi preferat să mă bată!”
Și asta, chiar dacă Federația Internațională a fost înființată în 1881, iar băieții au avut reprezentanți în această disciplină încă de la prima ediție a Jocurilor Olimpice, din 1896, în Atena, conform frgimnastica.com.
În schimb, gimnastica feminină a fost acceptată la Olimpiadă abia în 1952, odată cu ediția desfășurată la Helsinki, în Finlanda.
De aceea, reprezentațiile Eugeniei Petrescu au avut loc în săli de spectacole, grădini de vară, fiind, pentru mulți, mai degrabă numere de circ, decât de gimnastică, în sensul pe care-l știm azi. Dar așa arăta gimnastica pe atunci.
Eugenia Petrescu, supranumită „minunea secolului al XIX-lea” - Foto: dosaresecrete.ro
Născută la București în anul 1874, ea era fiica profesorului de gimnastică Simion Petrescu, dascăl la Liceul Matei Basarab și a Ceciliei Petrescu, sportivă cunoscută în epocă.
Soții Petrescu aveau o trupă de gimnastică și teatru, care dădea reprezentații în grădinile de vară „Raşca”, „Piramidele americane“ şi „Concordia“, cu spectacolul „Gimnastica şi teatrul” sau cu scurte comedii românești sau franțuzești, alternate cu numere acrobatice.
Trupa Petrescu întreprindea turnee și prin Europa, iar micuța Eugenia își urma pretutindeni părinții.
La vârsta de doar 5 ani, observându-i suplețea și aptitudinile, tatăl său a început să o antreneze, zi de zi. Însă, în paralel, Eugenia lua lecții și cu profesorul Moceanu, considerat „părintele gimnasticii românești”.
Gimnasta română, poreclită „minunea secolului al XIX-lea”
Născut la Cluj, în 1838, profesorul de educație fizică Gheorghe Moceanu a fost unul dintre pionierii activității sportive din România, fiind și autorul primului manual de gimnastică în limba română.
A predat gimnastica, scrima și dansurile populare în școlile românești și a contribuit în mod decisiv la introducerea practicării gimnasticii în școli și în armată, formând peste 40 de profesori de educație fizică pentru școlile statului și punând astfel bazele predării educației fizice în România.
Citește și: Cine a fost gimnasta care a luat argintul, alături de Nadia, la Montreal? A rămas în umbra acesteia
După ce timp de 8 ani a exersat zilnic câte 8 ore, Eugenia reușea să susțină un program de gimnastică acrobatică în mâini timp de o jumătate de oră, fără întrerupere.
Iar în 1888, la nici 14 ani, ea a devenit faimoasă în Europa, inițial, apoi și în SUA și Canada. Perioada de glorie a fost declanșată de evoluția sa entuziasmantă de pe scena celebrului cabaret parizian Folies-Bergère, din acel an.
Eugenia Petrescu, în timpul unui exercițiu din cadrul reprezentațiilor sale - Foto: dosaresecrete.ro
Un ziar al vremii descria momentul în care publicul aflat în sală a fost uimit de reprezentația micuței românce.
A murit la doar 50 de ani
„Folies-Bergère, 1888… Pe celebra scenă pariziană, un număr nou în programul de music-hall: Eugenia Petrescu din Romănia, minunea secolului al XIX-lea, dansatoare în mâini.
Publicul, blazat de atâtea „minuni” care s-au dovedit vorbe goale, așteaptă cu scepticism desfășurarea numărului. Decorul e foarte simplu: câteva scaune ornate cu ciucuri, un piedestal cu o mică sferă pe el, o scară mobilă dublă, toate așezate în prim plan.
Sigură pe sine, își face apariția o fermecătoare copilă blondă de 14 ani, cu aspect fragil, care surâde candid publicului. Și minunea se produce.
Timp de 30 de minute, își execută numărul de gimnastică acrobatică exclusiv în mâini, fără o secundă de repaus pe picioare.
Cu o ușurință uimitoare, fără nici un efort aparent, Eugenia Petrescu urcă și coboară treptele scării, apoi tot în mâini sare ca o pasăre de pe speteaza unui scaun pe cealaltă, la o distantă de 1 metru și jumătate. S-ar putea crede că mâinile ei au aripi, atât de ușoare și aeriene îi sunt mișcările.
După ce publicul de la Folies-Bergere și-a regăsit respirația, aplauzele și ovațiile au răsplătit acest număr de gimnastică de o dificultate de necrezut. Copila a devenit celebră peste noapte”., se scria în articolul respectiv, preluat de Almanahul Femeia din 1970 și citat de dosaresecrete.ro.
Debutul triumfal de la Folies-Bergère nu putea să treacă neobservat. O adevărată avalanșă de angajamente s-a dezlănțuit pentru cele mai mari scene de music-hall din țările europene și din America.
La Paris, Roma, Londra, Bruxelles, Madrid, Berlin, Viena, Sankt Petersburg, Stockholm, apoi în S.U.A - la New York, Philadelphia, Baltimore, Boston, și în Canada, Eugenia Petrescu a reprezentat cu strălucire gimnastica românească.
Adolescenta a primit 16 medalii de aur și a fost supranumită „Fermecătoarea manupedă”, „Minunea secolului al XIX-lea”, „Unică în lume” sau „Enigma doctorilor”.
Citește și: Campioana ce le-a „anunțat” pe Laura Badea și Ana Maria Brânză. Prima medaliată olimpică la scrimă
Întrebată de un ziarist englez dacă nu o obosește statul îndelungat în mâini, Eugenia avea să dea un răspuns care a făcut înconjurul globului, la acea vreme: „Nu mai mult decât dacă aș executa exercițiile pe picioare”.
Performanțele fizice și neobișnuita ei forță musculară au stârnit interesul corpului medical din toate țările prin care a trecut.
Sala de spectacole de la Folies-Bergère, așa cum arată la ora actuală - Foto: Facebook/Folies-Bergère
Faimosul anatomist german Rudolf Virchow a ținut-o trei luni sub observație și a scris o carte despre ea, susținând că e o confirmare a teoriei lui Darwin că omul, azi simplu biped, a fost cândva și patruped.
Alții pretindeau că s-ar fi născut cu un centru de gravitație inversat. Dar publicului nu-i păsa de toate aceste speculații.
El o aplauda pentru arta ei unică, pentru apariția elegantă pe scenă, purtându-și părul blond prins într-o diademă subțire de aur, îmbrăcată într-un costum sobru, fără nimic din vestimentația ostentativă a acrobatelor de circ.
După cum remarca presa vremii, ea a fost prima gimnastă care a executat exerciții de dislocare fără a stârni repulsia asistenței. Mișcările ei aveau atâta clasă, încât impresia de armonie era totală.
Dar, la 25 de ani, în plină glorie și desăvârșită formă profesională, după peste un deceniu de succese, Eugenia Petrescu a renunțat brusc la fantastica ei carieră.
Părinții, care o însoțiseră pretutindeni în turnee, îmbătrâniseră, așa că s-au reîntors toți trei în țară și s-au stabilit la Techirghiol.
După scurt timp, Eugenia s-a căsătorit cu un tânăr dobrogean și a devenit mamă, fără a fi cuprinsă de regrete după renunțarea la succesul și gloria pe care le cunoscuse de mică.
Eugenia Petrescu a murit în 1924, la doar 50 de ani, iar despre dispariția sa au fost scrise doar câteva rânduri într-un ziar constănțean. „Minunea secolului al XIX-lea” fusese deja uitată, deși fusese prima gimnastă a țării noastre care atinsese faima mondială.
