În 2025, anul austerității, există și angajați care vor primi bani în plus la salariu. Consultantul fiscal Mădălina Ion a explicat la Newsweek Report care sunt efectele "Ordonanței trenuleț" asupra salariaților, pensionarilor, angajatorilor și investitorilor.
VIDEO Care angajați vor primi bani în plus la salariu în 2025, anul austerității. Cine pierde
Newsweek România: Există vreo categorie de salariați, de oameni, de investitori, care nu e afectată de această ordonanță?
Mădălina Ion, consultant fiscal: Nu. Ordonanța îi afectează pe bugetari, îi afectează pe întreprinzători, pe antreprenori, îi afectează pe salariați și afectează și pe marii contribuabili cu acea vestită taxă pe stâlp care a fost reinstaurată. Cumva a lovit în toată economia și mai mult decât atât, a lovit în economia care funcționa și care plătea impozit.
Nu s-a făcut niciun fel de efort în a crește colectarea, pentru că la noi colectarea este deficitară. Noi colectăm 30% din cât ar fi posibil.
De fapt, scum s-a mărit impozitarea celor puțini care plătesc. S-a pus o greutate mai mare în cârca celor care deja duceau economia, deja duceau cheltuielile bugetare care sunt gestionate așa cum sunt gestionate. Eu nu văd niciun fel de politică macroeconomică.
Citește și: Care angajați pierd 2.000 de lei la salariu? Amenință că vor declanșa haosul în țară
Hai să vedem, pe categorii, cum sunt loviți românii de "Ordonanța trenuleț"?
În primul rând sunt afectați bugetarii, pensionarii, șomerii, bursierii, elevii, bursieri, deci tot acei salariați ai întreprinderilor în care statul este acționar majoritar. Pentru ei, tot ce li s-a promis în perioada electorală nu mai e valabil.
Citeşte şi: Ordonanţa Trenuleţ crește prețurile în cabinetele medicale de specialitate. Cât va fi consultația
Partea bună pentru ei este că, deși nu vor mai avea acele creșteri promise, măcar nu pierd și rămân la veniturile din noiembrie 2024.
Întreprinzători sunt cei mai loviți pentru că impozitul pe dividende crește de la 8% la 10% și să nu uităm, anul trecut a crescut de la 5% la 8%. Așadar, într-un interval de doi ani un investitor ajunge să plătească un impozit pe venit dublu.
Citeşte şi: Studenții, revoltați de eliminarea transportului gratuit după Ordonanța trenuleț. Mesaj către Guvern
Prin astfel de măsuri România devină din ce în ce mai impredictibilă pentru investitori. În aceste condiții e foarte greu de făcut un plan de afaceri serios pe câțiva ani.
Este o mare problemă. Ca antreprenor eu vreau să îmi fac un plan în care să cred, dar e foarte greu în condițiile în care sunt surprinsă cu o astfel de ordonanță făcută în perioada de vacanță.
Tot pentru întreprinzători aveam plafonul pentru a fi taxat ca micro-întreprindere, care era 500.000 de euro și care a fost scăzut la 250.000 euro, iar cei care ăși fac planuri trebuie să știe că la anul va fi 100.000 de euro. Așa că o să mă gândesc de două ori dacă o sa vreau să am venituri peste 100.000 de euro, pentru că de anul viitor voi plăti 16% impozit pe profit în loc de 1% sau 3%.
Vor exista totuși și salariați care vor primi bani în plus?
Există o măsură cu efect de bumerang. Creșterea salariului minim de la 3.700 lei la 4.050 lei, deci cu 10%, pe mine ca întreprinzător, mă lovește foarte mult, în condițiile în care nu am nicio pârghie cu care să-mi cresc productivitatea, sau să-mi cresc business-ul. Mai mult decât atât, mi-e și frică să-l cresc prea mult, pentru că o să fiu impozitată mai mult. Voi avea o presiune să cresc salariul minim și atunci va trebui să cresc și celelalte salarii. Asta pentru că odată cu creșterea salariului minim, acesta ar putea deveni egal, sau chiar mai mare decât al unor alți angajați, iar aceștia vor fi nemulțumiți.
Și aici zic că e un efect de bumerang și un efect despre care n-am auzit vorbindu-se.
Asta cu toate că s-a afirmat că vor fi înghețate salariile?
La fel se va întâmpla și în sectorul bugetar. Când crește salariul minim, tot așa printr-un efect de trenuleț, vor crește și celelate salarii treaptă cu treaptă. Pentru bugetari poate este un lucru bun, dar pentru investitori nu. Cei mai loviți sunt cei din construcții, IT, industria alimentară și agricultură care nu mai au facilități fiscale.
Acești oameni vor plăti în plus sau, mai bine zis, vor avea venitul diminuat cu 20%.
Mai este un articol, un aliniat mic în această ordonanță care spune că la articolul 78 și la încă câteva articole, prin derogare, venit neimpozabil pentru 300 lei pe salariu. condiție pentru aplicarea scutirii de taxe la suma de 300 de lei este aceea ca venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor, fără a include contravaloarea tichetelor de masă, respectiv indemnizaţia de hrană, să nu depășească nivelul de 4.300 lei inclusiv.
Ce mi s-a părut foarte trist este că de fapt, cei care vor plăti mai mult impozit vor fi cei cu copii mai mulți, pentru că această deducere personală era din ce în ce mai mare în funcție de numărul de copii.
Am calculat, de exemplu, că o persoană cu un salariu de 4.300 lei, dar care avea patru copii ar fi avut o reducere la impozit de 183 lei. Acum are o reducere de 30 lei. Prin urmare, va plăti un impozit suplimentar de 150 lei. Dar cineva care are salariul 4.300 lei și care nu are niciun copil, plătește un impozit suplimentar de doar 45 lei. Toți cei care au un salariu de peste 4.300 lei nu mai au nicio deducere suplimentară.
Un alt exemplu: un om cu 5.000 lei avea o deducere suplimentară în funcție de numărul de copii. Ei bine n-o să mai aibă, o să plătească în plus impozit pe venit. Aici sunt loviți toți salariații, nu mai contează dacă sunt bugetari sau nebugetari.
Ce măsuri ar fi trebuit luate?
Codul nostru fiscal așa începe, garantând predictibilitatea. Înțelegi care este predictibilitatea? Avem ordonanță de urgență după ordonanță de urgență și toate ordonanțele vin în perioade de vacanță. Probabil pentru că sunt făcute în vacanță, sunt făcute pe genunchi.
Nu sunt om de politică macroeconomică, dar am o facultate economică la bază. În momentul în care măresc taxele pentru singurii singurii jucători care plătesc impozit, asta este cea mai proastă politică pe care pot să o am. E cea mai proastă pârghie. Înainte de a face asta ar trebui să mă gândesc să cresc colectarea. Noi la nivel de țară colectăm 30% din economia declarată. În această situație trebuie să încerc să aduc economia neagră în economie declarată și asta o fac reducând niște taxe ca să măresc baza de impozitare. Dacă măresc baza de impozitare o să am mai mult venit sau pot să fac să-mi cresc colectarea. Asta înseamnă pur și simplu că cei care colectează să fie mai bine instruiți.
La noi, dacă te uiți, foarte multe dintre controalele ANAF se duc la mici întreprinzători. Da, adică tot acolo unde sunt singurii care mai plătesc. Adică mă duc acolo să văd dacă mai pot să mai scot ceva de la de la omul ăla pe care oricum l-am stors până nu mai poate.
Pe de altă parte salariul minim într-o economie liberă ar trebui să crească organic. Da, în momentul în care eu, ca firmă, produc, am nevoie de angajați buni, și o să-i angajez pe bani din ce în ce mai mulți, da. Și atunci salariul minim la nivel de economie crește organic. În momentul în cre salariul minim este crescut periodic, fără nicio acoperire, nu este în regulă.
La un moment dat au crescut salariile bugetarilor la un nivel atât de mare încât firmele particulare nu-și mai permiteau să angajeze oameni, pentru că oamenii preferau să se ducă pe joburi și mai prost calificate, dar la stat, unde primeau un salariu mai mare. Deci, acest salariu minim și salariu dat fără a fi acoperit în muncă, în rezultate economice, lovește economia.
