Pensionar a primit o pensie de doar 4.100 lei. Nu i-au valorificat 17 ani de grupa a II-a. Ce poate face?
O pensionară din Gorj s-a trezit cu o pensie de 4.197 de lei, după ce Casa de Pensii nu i-a valorificat perioada de aproape 17 ani lucrată în grupa a II-a. Femeia susține că a depus adeverințele, iar acum vrea să afle ce documente îi mai trebuie pentru a ieși la pensie.
O pensionară din Gorj, care a solicitat acordarea pensiei pentru limită de vârstă, se confruntă cu o situație care poate avea un impact important asupra cuantumului pensiei sale.
Femeia susține că, deși a depus la dosarul de pensionare documentele prin care încerca să dovedească faptul că a lucrat în grupa a II-a de muncă în perioada 1 martie 1983 – 1 iulie 2000, perioada respectivă nu a fost valorificată de Casa Teritorială de Pensii Gorj.
Pensie tăiată după 17 ani de muncă în grupa a II-a! Ce spune Casa de Pensii și ce poate face pensionara acum
În decizia de pensionare emisă la 30 iulie 2026, casa de pensii a stabilit un cuantum al pensiei de 4.197 de lei, drepturile fiind stabilite începând cu data de 30 iunie 2026.
Potrivit documentului, persoana avea la data pensionării o vârstă de 62 de ani și 4 luni, în condițiile în care vârsta standard prevăzută de lege era de 62 de ani și 7 luni. În decizie este menționată o reducere a vârstei standard cu 5 ani, în baza art. 56 din Legea nr. 360/2023.
La capitolul privind stagiul de cotizare, decizia arată că pensionara are un stagiu total de cotizare de 43 de ani, 7 luni și 8 zile, dintre care 43 de ani, 6 luni și 23 de zile reprezintă stagiu de cotizare contributiv.
Citește și: Speranțe pentru indexarea pensiilor și mica recalculare. Bugetul ministerului muncii suplimentat
Stagiul complet de cotizare prevăzut de lege pentru condiții normale/deosebite/speciale este indicat în decizie la 33 de ani și 6 luni.
Numărul total de puncte realizat este de 51,80271, din care 14,81392 reprezintă puncte de stabilitate. Valoarea punctului de referință este menționată în decizie ca fiind de 81 de lei.
În schimb, perioada de muncă în grupa a II-a pe care pensionara susține că a efectuat-o nu apare valorificată în modul în care aceasta se aștepta.
„Nu mi s-a luat în calcul perioada între 01.03.1983 și 01.07.2000”
Pensionara a explicat situația și demersurile pe care le-a făcut înainte de emiterea deciziei.
„Am primit decizia de pensionare limită de vârstă și nu mi s-a luat în calcul perioada între 01.03.1983 și 01.07.2000 când am avut grupa a doua de muncă, deși eu am dus adeverințele atașate în momentul în care am depus dosarul.”
Femeia spune că, atunci când a cerut explicații, i s-a transmis că activitatea desfășurată în perioada respectivă nu ar putea fi încadrată în grupa de muncă invocată pe baza documentelor existente.
„De la Casa de Pensii mi s-a spus că registratorul/statisticianul nu lucrează cu pacientul, ci pe calculator, dar în acea perioadă nu existau calculatoarele.”
Tocmai acest răspuns a determinat-o să ceară un punct de vedere cu privire la pașii pe care îi poate face pentru ca documentele depuse să fie analizate și, dacă îndeplinesc condițiile legale, perioada respectivă să fie valorificată.
Ce scrie Casa de Pensii în decizie
Motivarea din decizia de pensionare este una esențială pentru înțelegerea situației.
În document se precizează: „NU SE VALORIFICĂ COMPENSAȚIILE DIN ADEVERINȚA NR. XXX/.2026 PÂNĂ LA PREZENTAREA DOCUMENTELOR VERIFICABILE DIN CARE SĂ REZULTE CĂ S-A DATORAT, POTRIVIT LEGII, CONTRIBUȚIA DE ASIGURĂRI SOCIALE.”
Casa de Pensii mai arată că nu a fost valorificată grupa de muncă menționată într-o altă adeverință, deoarece activitatea desfășurată în meseria de registrator medical „nu se regăsește în ORD. 50, ANEXA II, PCT. 101”.
În cazul activității de registrator statistician, decizia menționează că aceasta nu a fost valorificată deoarece „nu se regăsește în ORD. 50, ANEXA II, PCT. 111”.
Prin urmare, din motivarea instituției rezultă că problema nu este doar existența adeverințelor, ci și posibilitatea verificării documentelor primare care au stat la baza emiterii acestora și a condițiilor în care activitatea a fost încadrată în grupa de muncă.
Specialist: Casa poate cere actele care stau la baza adeverințelor
Un specialist consultat în legătură cu acest caz explică faptul că, în anumite situații, casa de pensii poate solicita documente suplimentare pentru a verifica legalitatea încadrării în grupa superioară de muncă.
„Pentru prima adeverință Casa este în drept să ceară acte, trebuie să depuneți actele doveditoare”, este recomandarea specialistului.
Potrivit acestuia, printre documentele care ar trebui căutate se află statele de plată, în copii certificate de angajator pentru conformitate cu originalul, precum și documentele interne care au stat la baza încadrării.
Specialistul indică, concret, necesitatea identificării unor documente precum „decizia CA, tabelul nominal în care să figureze postul dvs. și numele dvs., dovada că ați plătit contribuțiile sociale pentru grupa, dvs. și societatea”.
Recomandarea vine în contextul în care Legea nr. 360/2023 prevede că adeverințele care atestă încadrarea în grupele I și II de muncă pot fi valorificate atunci când au fost emise conform legii și se bazează pe documente primare verificabile, întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Printre aceste documente sunt enumerate actele administrative de nominalizare, deciziile interne, contractele de muncă, actele privind modificarea locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu și extrasele din statele de plată.
Legea prevede, de asemenea, că, atunci când există suspiciuni privind legalitatea încadrării în grupa de muncă, casa teritorială de pensii poate solicita documentele primare pe baza cărora au fost eliberate adeverințele.
Ce documente ar trebui căutate în arhive
Într-o astfel de situație, miza este identificarea documentelor care pot demonstra că persoana a fost efectiv nominalizată pentru activitatea încadrată în grupa a II-a și că încadrarea s-a făcut potrivit legislației valabile la acel moment.
Astfel, potrivit specialistului, pensionara ar trebui să încerce să obțină:
- copii ale statelor de plată, certificate pentru conformitate cu originalul;
- decizia Consiliului de Administrație privind încadrarea în grupa de muncă;
- tabelul nominal în care să apară numele persoanei și postul ocupat;
- documente privind locul efectiv de muncă și activitatea desfășurată;
- documente din care să rezulte plata contribuțiilor de asigurări sociale aferente perioadei și încadrării respective.
Aceste documente pot fi importante mai ales în cazul unor perioade foarte vechi, pentru care evidențele electronice nu există sau nu conțin toate informațiile necesare. Legea nr. 360/2023 prevede expres că, pentru anumite perioade, pot fi folosite și alte acte doveditoare atunci când raporturile de muncă sau anumite informații nu pot fi stabilite din evidențele nominale.
Citește și: Ce au lucrat pensionarii care iau pensie crescută la MICA RECALCULARE? Șeful Casei de Pensii anunță
Decizia poate fi contestată
În partea finală a documentului, Casa Teritorială de Pensii Gorj precizează că decizia poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă. Tot în decizie se arată că, dacă nu este contestată în termen, aceasta devine definitivă.
Prin urmare, persoana trebuie să fie atentă la data la care a primit efectiv decizia, nu doar la data înscrisă pe document.
Înainte de orice demers, este important ca pensionara să solicite în scris explicații privind fiecare adeverință nevalorificată și, dacă este posibil, să obțină de la fostul angajator, deținătorul legal al arhivei sau un operator arhivistic autorizat documentele primare care au stat la baza adeverințelor.
Normele de aplicare a Legii nr. 360/2023 includ, între documentele care pot fi prezentate în materia pensiilor, și adeverințele privind condițiile de muncă deosebite sau speciale, precum și alte documente necesare stabilirii drepturilor.
„Nu trebuie ignorată perioada, ci clarificată cu documente”
Cazul arată cât de important este ca persoanele care se pensionează să păstreze și să verifice toate documentele referitoare la perioadele lucrate în condiții speciale sau în grupe superioare de muncă.
În situația de față, pensionara are deja un stagiu total de peste 43 de ani, însă susține că aproape 17 ani, respectiv intervalul 1 martie 1983 – 1 iulie 2000, nu au fost valorificați în condițiile în care consideră că a lucrat în grupa a II-a.
Pentru pensia stabilită prin decizia analizată, cuantumul este de 4.197 de lei pe lună, iar documentul indică un total de 51,80271 puncte, inclusiv 14,81392 puncte de stabilitate.
Rămâne de văzut dacă documentele primare solicitate de Casa de Pensii pot confirma încadrarea susținută de pensionară. Dacă aceste documente există și demonstrează că adeverințele au fost emise în baza unor acte întocmite legal, ele pot fi depuse pentru reanalizarea situației.
În cazul în care instituția menține refuzul de valorificare, persoana are posibilitatea de a analiza contestarea deciziei în termenul prevăzut de lege.
