Modificare la legea pensiilor: Perioadele suplimentare la grupele de muncă sunt contributive. Când se aplică?

O nouă inițiativă legislativă aflată în dezbatere parlamentară își propune să corecteze una dintre cele mai contestate probleme apărute odată cu aplicarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.

Citește și: Ministrul muncii despre schimbarea sistemului de pensii. Crește vârsta de pensionare? Mai poți ieși anticipat?

Mai mulți deputați vor să modifice prevederile actuale astfel încât perioadele suplimentare acordate pentru munca în condiții grele să fie recunoscute ca stagii contributive reale, cu impact direct asupra cuantumului pensiei.

Modificare la legea pensiilor: Perioadele suplimentare la grupele de muncă să fie contributive. Ce șanse sunt?

Newsweek a semnalat în repetate rânduri faptul că noua lege a pensiilor a dezavantajat o categorie importantă de pensionari: cei care au lucrat în grupele de muncă.

Deși aceștia au beneficiat în trecut de posibilitatea pensionării anticipate, această facilitate s-a transformat, în noul sistem, într-un dezavantaj major.

În vechiul sistem, persoanele care au lucrat în condiții grele (grupele I și II de muncă) aveau dreptul să iasă mai devreme la pensie. Acest lucru era o formă de compensare pentru condițiile dificile de muncă.

Însă, în noua formulă de calcul introdusă de Legea 360/2023, accentul cade mult mai puternic pe contributivitate și pe durata totală a stagiului de cotizare.

Citește și: Anglia crește vârsta de pensionare la 68 ani. Nemții, la 67 de ani. De ce România e condamnată să facă la fel?

Astfel, cei care au ieșit mai devreme la pensie au acumulat mai puțini ani de contribuții efective, ceea ce duce automat la pensii mai mici comparativ cu cei care au lucrat mai mult timp în condiții normale.

În plus, perioadele suplimentare acordate pentru munca în condiții speciale nu sunt întotdeauna valorificate clar în calculul pensiei, ceea ce generează inechități.

Ce propune inițiativa legislativă

Noua propunere vine să clarifice exact acest aspect. Potrivit documentului:

„Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, în vederea clarificării caracterului contributiv și a mecanismului de valorificare în calculul pensiei a stagiilor de cotizare aferente activităților desfășurate în condiții deosebite și speciale de muncă.”

Citește și: Consilierul lui Nicușor Dan anunță „apocalipsa” pensiilor. Lipsesc 4 miliarde €. Crește vârsta de pensionare?

Cu alte cuvinte, parlamentarii vor să stabilească explicit că aceste perioade suplimentare nu sunt doar recunoscute formal, ci trebuie să conteze efectiv în calculul pensiei.

Inițiativa vizează și corelarea mai multor articole din lege:

„Intervenția legislativă vizează, în mod concret, corelarea dispozițiilor art. 15 cu cele ale art. 85, art. 88 și art. 144 din lege, astfel încât stagiile de cotizare suplimentare recunoscute de lege să producă efecte juridice reale în determinarea drepturilor de pensie, prin valorificarea acestora în punctajul anual și în acordarea punctelor de stabilitate.”

Această corelare este esențială, deoarece în forma actuală a legii există o ruptură între recunoașterea acestor stagii și modul în care ele influențează pensia.

Ambiguitățile actualei legi a pensiilor

Una dintre marile probleme este lipsa clarității: „În forma actuală a reglementării, deși legea recunoaște existența acestor stagii de cotizare, lipsa unei precizări exprese privind valorificarea lor în mecanismul de calcul al pensiei conduce la interpretări care le lipsesc de efect util.”, spun deputații.

Citește și: EXCLUSIV Ministerul Muncii a plătit 156.000.000€ pentru ca Poșta Română să distribuie pensiile în 2025

Practic, legea spune că aceste perioade există, dar nu spune suficient de clar cum se traduc ele în bani. Rezultatul: aplicare neunitară și diferențe între pensionari aflați în situații similare.

De aceea, inițiatorii subliniază:

„Inițiativa legislativă urmărește asigurarea efectivității dispozițiilor legale existente, prin eliminarea oricăror ambiguități privind natura contributivă a stagiilor de cotizare.”

Pentru a înțelege mai bine problema, trebuie privit contextul legislativ:

„În reglementările anterioare datei de 1 aprilie 2001, activitatea profesională era clasificată în grupe de muncă (grupa I, grupa a II-a și grupa a III-a), în funcție de condițiile concrete de desfășurare a muncii.”

Ulterior, aceste grupe au fost înlocuite:

„Grupa I de muncă a fost echivalată cu condițiile speciale, iar grupa a II-a cu condițiile deosebite.”

Această schimbare a păstrat însă ideea de bază: anumite activități implică riscuri și uzură mai mari și trebuie compensate.

Această compensare s-a făcut prin acordarea unor perioade suplimentare:

„Legislația a prevăzut, în mod constant, acordarea unor perioade suplimentare la stagiul de cotizare (...) ca formă de compensare juridică a riscurilor și solicitărilor specifice.” Problema este că, în prezent, aceste perioade nu sunt întotdeauna valorificate corect.

Ce aduce nou concret modificarea legsilativă?

Unul dintre cele mai importante puncte ale inițiativei este introducerea unei prevederi explicite.

„La art. 15 se introduce un nou alineat, prin care se stabilește în mod explicit că stagiul de cotizare în condiții normale de muncă rezultat din perioadele suplimentare (...) reprezintă stagiu de cotizare contributiv și se valorifică în mecanismul de calcul al pensiei.”

Aceasta este, practic, cheia întregii modificări: transformarea clară a acestor perioade în stagii contributive reale. De asemenea, se intervine și asupra recalculării pensiilor:

„La art. 144 se introduce un nou alineat, prin care se prevede în mod expres că punctele de stabilitate și punctele suplimentare se acordă și se valorifică (...) pentru toți beneficiarii, inclusiv pentru cei ale căror drepturi au fost stabilite în baza legislației anterioare.”

Aceasta înseamnă că modificările nu ar viza doar viitorii pensionari, ci și pe cei deja ieșiți la pensie. Impactul acestei schimbări ar putea fi semnificativ.

„Nevalorificarea stagiilor suplimentare conduce la o reducere cumulativă a avantajelor recunoscute anterior.” 

Cu alte cuvinte, persoane care au lucrat în condiții grele ajung să fie dezavantajate de noul sistem, deși ar trebui să fie protejate. Mai mult, schimbările recente din lege – cum ar fi eliminarea indicelui de corecție și introducerea unui nou mecanism bazat pe punctul de referință – amplifică aceste efecte.

Ce șanse are inițiativa să modifice pensiilor românilor?

Șansele adoptării unei astfel de modificări depind de mai mulți factori:

• presiunea publică și mediatică (în special din partea pensionarilor afectați);
• susținerea politică în Parlament;
• impactul bugetar, care ar putea fi semnificativ dacă recalculările duc la creșteri de pensii.

Pe de o parte, argumentele inițiatorilor sunt solide: este vorba despre corectarea unor inechități evidente și despre aplicarea coerentă a principiului contributivității.

Pe de altă parte, orice creștere de pensii implică costuri suplimentare pentru bugetul de stat, ceea ce poate întârzia sau limita adoptarea măsurilor.