Expertă ARAS: Tendința în Vest este să asiguri tratament, nu să crești pedepsele pentru consumatori

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 19.12.2019 - 14:08

Experta ARAS Liana Velica a explicat, într-un interviu pentru Newsweek România, că o metodă mai eficientă pentru diminuarea consumului de droguri o reprezintă înființarea unor camere de tratament și de injectare, nu creșterea pedepselor pentru consum.

SHARE

Explicațiile Lianei Velica vin în contextul adoptării în Camera Deputaților a unui proiect de lege al deputatei USR Lavinia Cosma, prin care „cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi”.

Liana Velica: Ne-am fi bucurat să vedem o lege privind creșterea numărului de locuri în tratament, nu creșterea numărului de ani de închisoare

 

Liana Velica, expertă la Asociația Română Anti-SIDA (ARAS), ONG-ul care a inițiat pentru prima dată programele de schimb de seringi pentru consumatorii de droguri, a explicat, într-un interviu pentru Newsweek România, că sporirea pedepselor pentru consumatori nu îi va determina să renunțe la consum, ci va duce doar la creșterea pieței de vânzare a drogurilor. Liana Velica a mai arătat și că Occidentul descurajează consumul de droguri prin crearea unor programe de tratament și a unor camere de injectare. 

Newsweek România: Ce părere aveți despre acest proiect de lege al deputatei USR Lavinia Cosma?

Liana Velica: Este vorba despre felul în care fiecare stat al lumii încearcă să rezolve problema consumului și a traficului de droguri. Dar ideea este că, la nivel internațional, tendința pare să fie, după foarte mulți ani în care au încercat să crească pedepsele pentru cei care consumă, în momentul acesta, încearcă să asigure tratamentul pentru cei care consumă și să îi pedepsească pe cei care trafichează. Pe cei care consumă trebuie să îi sprijini să renunțe la droguri. Dacă nu faci asta, dacă nu îi ajuți să iasă din consumul de droguri, care este efectul? Crește piața de vânzare de droguri.

Credem că ceea ce se întâmplă acum nu este o soluție, ne-ar fi plăcut foarte mult să apară o lege prin care să se spună că pentru consumatorii de droguri se deschid în România 70 de centre de tratament ca să renunțe la droguri, nu o lege care să apară mesajul „creștem pedeapsa pentru deținerea de droguri, inclusiv în vederea consumului”. Până la urmă, în țările din Vest se deschid camere de injectare, sunt soluții să îi ajuți pe consumatori să facă față și să renunțe”. 

Newsweek România: Există camere de tratament în România?

Liana Velica: Nu, nu există. Nu există nici suficiente locuri în tratamentul substitutiv, nu există nici suficiente programe de schimb de seringi, nu știm care este situația în restul țării, tot ce se întâmplă se întâmplă în București. Poate în Brașov situația este explozivă – nu știm.

Newsweek România: În ceea ce privește etnobotanicele, mai este România „un paradis”, așa cum a scris dna deputată?

Liana Velica: A fost o perioadă în care etnobotanicele erau foarte accesibile și s-au găsit tot felul de ciudățenii pe piață, iar oamenii care consumau droguri clasice au trecut la etnobotanice și mulți dintre ei au decedat, după care magazinele s-au închis – deci existența magazinelor a creat o nevoie – acum în continuare se cumpără, dar într-o mai mică măsură, de pe internet. Pare să fi trecut valul etnobotanicelor.

Newsweek România: Care sunt măsurile pe care autoritățile române ar trebui să le ia pentru descurajarea consumului de droguri?

Liana Velica: În primul rând, ar trebui să existe programe puternice de tratament și programe prin care să ajungi la consumatori, pentru că, în condițiile în care deținerea în vederea consumului se sancționează, consumatorii se vor ascunde. Și foarte greu vor ajunge la ei oricare programe sociale de prevenire a îmbolnăvirilor, pentru că, în condițiile în care sancționezi puternic, crește gradul de ascundere.

Ar trebui să existe astfel de programe în penitenciare, în Gara de Nord, în locurile care să fie foarte accesibile pentru ei, pentru că un consumator nu va sta la coadă o jumătate de zi ca să-și obțină o trimitere către un medic specialist, programele trebuie să fie foarte accesibile, pentru că sunt un grup foarte instabil, grăbit și dependent.

Ne-am fi bucurat să vedem o lege privind creșterea numărului de locuri în tratament, nu creșterea numărului de ani de închisoare.

Într-un interviu acordat Newsweek România la începutul lui 2019, profesorul Michel Kazatchkine, reprezentantul Programului HIV/SIDA al Organizației Națiunilor Unite (UNAIDS) pentru Europa de Est și Asia Centrală, critica politicile autorităților române privind tratamentul acordat consumatorilor de droguri:„Polițiștii ar trebui să îi aducă pe consumatorii de droguri mai degrabă în centre de tratament decât în fața procurorilor“. 

Amintim că, anul trecut, un proiect privind înființarea unor camere de consum pentru persoanele dependente de droguri a picat în Parlament. Comisia de Sănătate susținea, atunci, că „acest demers ar pune în discuție dezincriminarea posesiei de droguri sau tolerarea de organele abilitate să constate infracțiunile în cauză“. 

Citește și: România, dezastru în gestionarea cazurilor de HIV/SIDA 

Lavinia Cosma: Este adevărat că textul face referire la procurare, dar doar în contextul operațiunilor privind circulația drogurilor  

 

După un val de critici în spațiul public, deputata Lavinia Cosma a explicat, pe contul ei de Facebook, că proiectul de lege nu crește pedepsele pentru consumatori, deși a admis că textul „face referire la „procurare, cumpărare, deținere”, dar, în contextul articolului, aceste activități sunt privite exclusiv ca „operațiuni privind circulația drogurilor”. Deci, articolul vizează exclusiv traficul de droguri, nu consumul, care este reglementat la art. 4 (nemodificat prin inițiativă)". 

Deputata USR a precizat că scopul proiectului a fost să incrimineze produsele etnobotanice, „în condițiile în care există un vid legislativ și, din această cauză, România a ajuns un paradis al traficanților de astfel de substanțe”. 

Deputata a mai scris și că „în ceea ce privește consumul de etnobotanice și droguri, avem nevoie de prevenție și construirea unui sistem de reabilitare”.  

Ce prevede proiectul USR 

 

Proiectul prin care se modifică Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri și Legea 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive prevede: „cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi”. În prezent, pedepsele sunt de la 2 la 7 ani. 

Același proiect prevede că o persoană care, fără autorizație, efectuează operațiuni cu produse despre care știe că pot avea efecte psihoactive riscă de la 2 la 7 ani de închisoare. În prezent, fapta se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă. 

De asemenea, proiectul reține și că deținerea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără drept, în scop de consum propriu, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. În prezent, nu este incriminată deţinerea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive în scopul consumului propriu.

Citește AICI toate prevederile din proiectul de lege. 

 

Date oficiale: Canabisul, cel mai consumat drog în România 

 

În ultimul raport privind consumul de droguri la nivel național, Agenția Națională Antidrog (ANA) arată că cel mai consumat drog în România este canabisul, iar consumul în țară este la cele mai mici valori din Europa. 

După canabis, pe poziţia a doua în topul celor mai consumate droguri în România, se situează noile substanţe psihoactive (NSP) – 2,5%. Urmează: cocaină/ crack şi LSD – câte 0,7%, ecstasy – 0,5%, ciuperci halucinogene – 0,4%, heroină, amfetamine şi ketamină – câte 0,3%, mai arată raportul ANA din 2018, care prezintă datele prelucrate din 2017. 

Consumul cel mai mare se înregistrează în rândul tinerilor între 15 și 34 de ani. 

3.577 de persoane au solicitat tratament pentru dependența de droguri în 2017. Dintre ei, aproape 50 la sută au solicitat tratament pentru consumul de canabis. 

În 2017, s-au înregistrat 32 de decese asociate direct cu consumul de droguri și 10 cazuri de decese indirect asociate cu consumul, potrivit raportului Agenției Naționale Antidrog. 

De asemenea, în 2017, au fost 3.018 cazuri de urgențe medicale cauzate de consumul de droguri. În 36,5% dintre cazuri, oamenii consumaseră substanțe psihoactive, în 18,9% dintre cazuri - consumul de canabis, iar în 8,9% - consumul de opiacee (heroină, metadonă). 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -