Până în prezent, doar 5,5 milioane de români s-au vaccinat împotriva COVID cu schema completă, iar, de la introducerea dozei a treia de vaccin, din 28 septembrie, 60 la sută din vaccinările zilnice sunt cu această doză booster.
Mai mult, antivacciniștii rămân extrem de vocali în România, cel mai recent protest al acestora fiind duminică, fiind încurajați, la nivel parlamentar, de AUR.
Citește și: O seară la Urgențe în București | Newsweek Romania
Mesajele autorităților i-au făcut pe oameni să respingă vaccinarea, deși e în beneficiul lor
Psihologul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, a trecut în revistă, într-o declarație pentru Newsweek România, cele mai mari greșeli făcute în timpul campaniei de vaccinare:
- Mesajele publice au fost legate prea mult de convingeri și nu de educație: „mesajele au prezentat vaccinul ca fiind singura variantă, fără însă a educa oamenii asupra vaccinării - educarea însemna să prezinți și în reclame avantaje dezavantaje ușor, ca oamenii să aibă sentimentul de liber arbitru, ca ei să decidă în final dacă se vaccinează sau nu - prin faptul că nu a apărut acest lucru s-a activat reactanța psihologică la comunicare” (adică oamenii se opun la lucruri care i-ar ajuta și le-ar face bine).
Citește și: Un singur pat ATI liber pentru pacienții cu COVID din toată țara | Newsweek Romania
- Politizarea campaniei de vaccinare, pe mai multe voci: „Politicienii ar fi putut să fie implicați în campanie doar dacă înainte s-ar fi făcut o coaliție politică pro-vaccinare, atunci, dacă toți politicienii trăgeau în aceeași direcție, puteau fi scoși și politicieni la înaintare, dar în condițiile în care politicienii se luptau unii cu alții, faptul că unii se proiectau ca modele îi făcea pe ceilalți să îi critice și toți cei care îi urmau pe cei care criticau se opuneau vaccinării, până la urmă”.
- Relaxările prost-făcute în această vară: „tratarea celor vaccinați și a celor nevaccinați la fel nu încuraja campania de vaccinare, iar pe cei nevaccinați nu mai aveai cu ce să îi mai motivezi, nu mai aveau nici un beneficiu”.
- Începerea școlii: un alt moment ratat de autorități – „decidenții din zona educației au vorbit despre întoarcerea copiilor în format clasic la școală, fără să condiționeze sau să spună că în funcție de vaccinare vor fi orele în clasă”.
- Lipsa implicării factorilor de decizie locali: mai ales în mediul rural, părerea preotului și primarului contează.
Psihologul Daniel David a mai atras atenția că, mai ales, pentru că în România există această vulnerabilitate (rata ridicată de analfabetism funcțional – 44% la testele PISA în 2018), ar fi trebuit ca în campania de vaccinare să fie implicați nu doar experți bio-medicali, ci și experți în psihologie, iar mesajul trebuia adaptat în funcție de fiecare județ din țară: mai întâi, analizate barierele și apoi, identificați facilitatorii – și abia apoi construit mesajul.
Daniel David a mai arătat și că nu sunt suficiente mesajele care fac apel la frică, pentru a-i face pe oameni să se vaccineze, ci este nevoie și de exemple pozitive, să fie construite și mesaje axate pe beneficii: familiile care s-au vaccinat, care au fost protejate de boală când alții în jurul lor au murit, care au putut călători în străinătate, chiar și în situația actuală etc.
