Sistemul public de pensii din România trece printr-o reformă amplă, iar tot mai mulți pensionari resimt efectele directe ale noii legislații. Pensionarii care fac trecerea de la pensie anticipată parțială (PAP) la pensie pentru limită de vârstă (PLV), conform Legii pensiilor nr. 360/2023, descoperă că pensia mult așteptată nu este mai mare, ci dimpotrivă.
În loc de o pensie majorată, mulți pensionari se trezesc cu o pensie mai mică decât cea a colegilor care s-au pensionat cu doar câțiva ani în urmă, pe baza vechii legi a pensiilor.
Eroare în legea pensie. Doi colegi au muncit 40 ani, dar unul are pensie cu 1100 lei mai mare
Pentru unii pensionari, noua pensie este mai mică decât pensia anticipată, deși recalcularea ar fi trebuit să aducă un avantaj. Această realitate naște frustrare în rândul pensionarilor care, după zeci de ani de muncă, sperau la o pensie echitabilă și corect calculată.
Citește și: Ce element nou va apărea pe talonul de pensie în august? Veste proastă pentru 1.800.000 pensionari
Un caz recent arată negru pe alb exact această problemă: un pensionar din România care a lucrat peste 40 de ani, a trecut recent de la pensie anticipată parțială la pensie pentru limită de vârstă și a primit decizia în termen – în 40 de zile – însă rezultatul l-a șocat.
Pensia pentru limită de vârstă stabilită conform noii legi este de 3.900 de lei, în timp ce colegii cu care a împărțit ani întregi de muncă, și care s-au pensionat în urmă cu 4–5 ani, au între 4.600 și 5.000 de lei.
Acest lucru l-a nemulțumit pe pensionarul care a muncit cot la cot cu colegii lui și a primit mai puțini bani.
Foto: pensionar care vede că are o pensie mai mică din documentele primite de la Casa de Pensii ( Freepik )
„Am fost convins că trecerea la pensia de drept îmi va aduce un plus, așa cum ar fi firesc. Dar, din păcate, nu doar că nu am primit mai mult – am primit mai puțin decât colegii mei care au avut salarii similare sau doar puțin mai mari.
Citește și: Ministerul muncii anunță creșteri de pensie de 600.000.000€ vara aceasta. Bolojan răspunde dur
Unii doar cu 2–3 ani în grupa a II-a, iar pensia lor e cu 800–1.000 de lei mai mare. Nu e corect.”, a spus pensionarul revoltat.
Pensia anticipată devine un avantaj? Un paradox al reformei
Potrivit noii legi, pensia pentru limită de vârstă ar trebui să reflecte întregul parcurs profesional și contributiv. Însă în practică, trecerea de la pensie anticipată parțială la PLV a devenit, în multe cazuri, un pas care aduce dezamăgire, nu recompensă.
Cei care au beneficiat anterior de PAP sperau ca, odată cu recalcularea completă și trecerea în categoria „de drept”, punctajul anual și totalul sumei să crească semnificativ.
„A fost o trecere firească, dar total lipsită de beneficii. Pensia mea a rămas mică, ba chiar sub nivelul altora care au ieșit pe vechea lege.
Și tot ce primesc ca răspuns este că am avut venituri apropiate de minimul brut. Păi dacă am muncit cinstit, timp de 40 de ani, de ce sunt penalizat pentru asta?”, a mai spus pensionarul.
Situația e cu atât mai frustrantă cu cât pensionarul în cauză a depus la dosar și adeverința privind sporurile nepermanente din perioada 1985–2001. Aceasta ar fi trebuit să majoreze baza de calcul, însă nu s-a reflectat deloc în punctajul final.
Specialiștii spun că „nu s-a putut valorifica” vechimea la pensie
Răspunsul primit de la casa de pensii e dezarmant pentru pensionarii care au muncit chiar și 40 de ani și au contribuit la sistemul public de pensii. Angajații spun că este foarte importantă vechimea dar la fel de importantă este și contribuția.
Sunt foarte multe persoane care au muncit 30-40 de ani dar pe salariul minim motiv pentru care banii pe care îi primesc la pensie este foarte mic.
„Conform datelor din dosar, veniturile dumneavoastră au fost constant reduse, situându-se aproape de nivelul salariului minim brut. În cei 40 de ani de activitate, s-au acumulat doar 19,13683 puncte, ceea ce înseamnă o medie de sub 0,5 puncte pe an.
Citește și: Cine a decis să impună CASS la pensiile peste 3.000 lei? De ce nu s-au tăiat și pensiile speciale?
În plus, motivarea deciziei nu menționează nici o valorificare a adeverinței cu sporurile nepermanente depuse pentru perioada 1985–2001.”, precizează reprezentanții casei de pensii.
Cu alte cuvinte, în ciuda depunerii tuturor documentelor, recalcularea s-a făcut automat, fără a lua în considerare toate veniturile obținute. În aceste condiții, reforma care promitea echitate a ajuns să creeze noi inechități – în special între cei pensionați pe vechea lege și cei „prinși” de modificările legislative.
Ce poate face un pensionar care a fost taxat la pensie prin noua lege?
Pensionarul afirmă clar că nu dorește să meargă în instanță. Consideră că procesul ar fi lung, costisitor și, cel mai important, epuizant din punct de vedere emoțional.
„Nu am energie să mă judec ani de zile. Nu vreau să îmi consum nervii și puținii bani pe avocați. Dar vreau să cer o revizuire. Măcar atât, pentru liniștea mea sufletească.”, a mai spus pensionarul.
Citește și: Care pensionari pierd 600 lei la pensie după aplicarea CASS? Ce bani ia statul în funcție de pensie?
În această situație, opțiunile disponibile pentru pensionari ar fi depunerea unei cereri de revizuire administrativă – la Casa de Pensii de care aparține solicitantul, solicitând explicit valorificarea tuturor adeverințelor și recalcularea completă.
O altă variantă ar mai fi cererea unei motivări detaliate în scris a deciziei de pensionare – document ce poate ajuta la identificarea eventualelor greșeli care ar putea apărea în astfel de situații.
În ultimă instanță, pensionarul ar mai putea trimite o petițiie către CNPP sau Ministerul Muncii – în care să fie sesizată inechitatea evidentă și lipsa de aplicare completă a documentelor doveditoare.
Citește și: Avocații spun cum poți recupera creșterea de pensie pierdută la 1 ianuarie. Ce documente depui?
Legea 360/2023 a pensiilor: reformă pe hârtie, haos în aplicarea ei
Adoptată în 2023 și intrată în vigoare în valuri, Legea 360 a fost prezentată ca un instrument de corectare a inegalităților din sistemul public de pensii. Printre modificările majore aduse se numără:
-
Stabilirea unui punct de pensie clar și unitar;
-
Unificarea criteriilor pentru toate tipurile de pensie (anticipată, invaliditate, limită de vârstă);
-
Păstrarea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru bărbați și creșterea graduală pentru femei;
-
Încurajarea stagiilor de cotizare lungi, în defavoarea celor cu pauze sau cu venituri mici.
Însă, în aplicare, aceste principii s-au transformat în dezavantaje pentru mii de pensionari care au muncit în condiții corecte, dar au avut venituri mici. În loc de echitate, mulți constată discrepanțe uriașe între pensia lor și a altor colegi.
