Un an școlar a pierdut Andrei, în 2016, când mai mulți părinți și profesori de la Școala Gimnazială „Ion Creangă” din Botoșani au strâns semnături și l-au chemat pe tatăl copilului la școală, spunându-i să-și mute copilul.
O înregistrare șocantă, probă în cazul de discriminare sancționat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arăta cum părinții mai multor copii și câțiva profesori – o profesoară de limba română și o profesoară de geografie, inspector școlar, care avea copilul în aceeași clasă cu Andrei, îi spuneau lui Dan Pălimariu că „mi-e scârbă când văd un om cu limba pe afară”, „domnule, stă cu mucii în gură”, „fața mongoloidă face ca limba lui să fie mai mare și nu are cum să o țină în gură, că nu poate”, „ne linge copiii, vă spun părerea mea”.
Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, definitiv, că Andrei a fost discriminat la școală, de către profesori și părinți ai colegilor săi, pe criteriul dizabilității. Instanța supremă a confirmat, astfel, o hotărâre a CNCD din 2016 și o decizie a Curții de Apel Suceava – părinții și profesorii au contestat decizia CNCD, care obliga școala să ia măsuri pentru incluziunea copiilor cu CES (cerințe educaționale speciale).
Citește și: MEN, dat în judecată. Ce i s-a spus unei mame: „Ia-ți copilul handicapat și du-l la școala specială!”
La vremea respectivă, profesoara de geografie, al cărei copil era în clasă cu Andrei, și-a transferat copilul, însă a susținut că s-a „purtat bine cu el” și că acesta „nu a răspuns așa cum trebuie la cerințele pe care le presupune programa adaptată pentru clasa a V-a pentru nivelul lui de adaptare”. Și Inspectoratul Școlar i-a dat dreptate profesoarei, inspectoare și ea, a considerat că nu există discriminare: „Cadrele didactice care predau la clasa a V-a de la Școala Gimnazială nr. 13 Botoșani și părinții acestor elevi nu au instigat la discriminare și nu au solicitat eliminarea elevului din învățământul de masă”, spunea Inspectoratul Școlar, citat de botoșăneanul.ro.
CNCD și instanțele de judecată i-au contrazis. „Încă din a doua săptămâna de școală, profesoara de geografie a avut o atitudine reticentă față de copil, în timp încercând să convingă și alte cadre didactice să îl lase corigent pe copil, demersuri în care a fost sprijinită de profesoara de română. A refuzat să comunice cu copilul și cu profesorul itinerant. De asemenea, a comunicat celorlalți părinți situația copilului, fiind demarate acțiuni de convingere a acestora de a-l exclude pe minor din clasă”, se arăta în decizia CNCD care sancționa școala și pe care au menținut-o instanțele de judecată.
Newsweek România a cerut un punct de vedere Școlii Gimnaziale „Ion Creangă” din Botoșani, pe care îl va publica atunci când îl va primi.
„M-au întrebat de ce n-am trecut diagnosticul pe fișa de înscriere la școală”
„Hotărârea este o reparație morală pentru noi. Au considerat că nu au discriminat, au cerut anularea (cele două profesoare și părinții – n.r.) ca să nu ia Inspectoratul măsuri împotriva lor; avocata lor a spus, la un moment dat, că nu l-am mai dus noi pe Andrei la școală”, a explicat tatăl copilului, Dan Pălimariu, pentru Newsweek România.
Calvarul a început pentru Andrei, atunci în vârstă de 14 ani, după ce a terminat clasa a IV-a și a trecut în clasa a V-a, fiind nevoit să se mute de la școala unde făcuse ciclul primar, pentru că nu se mai organiza clasa a V-a acolo.
Tatăl copilului a povestit că „nu am vrut să mergem la noua școală, știam că profesorii de acolo nu participă la cursuri de pregătire pentru copiii cu CES la Casa Corpului Didactic, justificarea lor fiind că nu au copii cu CES și nu au nevoie - asta când erau gratuite. În timpul cazului nostru, se făceau contra cost, și ei au zis că să dea ei bani ca să învețe să lucreze cu copiii cu CES?”.
La puțin timp după începerea anului școlar, Dan Pălimariu a sesizat Inspectoratul Școlar că băiatul lui este discriminat: „Inspectoratul, în loc să facă o comisie și să ancheteze, prima dată a anunțat-o pe inspectoarea de geografie că are o plângere. Apoi, doamna a organizat o ședință în care am fost invitat cu directorul, părinții și profesorii, cumva punea presiune pe directoare împreună cu părinții și cu două doamne profesoare – atunci e făcută înregistrarea – să fac o hârtie să-mi iau copilul din școală. Asta se dorea. Eu am spus că nu pot, moral, să fac asta, sunt tatăl lui și trebuie să-i apăr drepturile, el are dreptul la educație și e dreptul lui să frecventeze cursurile”.
Tatăl lui Andrei a mai povestit că i se reproșa că, din cauza lui Andrei, profesoarele nu se mai pot ocupa de ceilalți copii din clasă. A fost întrebat, la acea ședință, care a fost și baza de la care a plecat sancțiunea CNCD, de ce „de ce n-am trecut diagnosticul pe cererea de înscriere. Eu le-am spus că diagnosticul nu este un criteriu de înscriere la școală”.
În acele săptămâni, Andrei a suferit în tăcere. „Vorbeau de față cu el, ca și cum nu ar fi existat, ca și cum n-ar înțelege, l-a afectat foarte mult. Era în depresie. Noi îl dusesem acolo să facem educație cu el, dar pierdeam tot ce făcusem cu el în anii din urmă. Ne-am dat seama când l-am întrebat ceva de școală și mi-a spus: «Nu-ți spun, tată, că dacă-ți spun, iese scandal». Atunci, el prefera să nu-mi mai spună nimic și încasa tot ce se discuta la școală”, a povestit tatăl copilului, pentru Newsweek România.
După câteva ședințe de terapie, psihologul le-a recomandat să-l ia din școală. Inspectoratul Școlar a permis din nou organizarea ciclului gimnazial la vechea școală a lui Andrei, iar copilul s-a reînscris în clasa a V-a, în 2015.
Andrei, campion Special Olympics
„Noi lucram cu Andrei, era în vizorul presei, venea cu medalii. El avea stimă de sine că obține rezultate, că este apreciat, a avut chiar și o emisiune la TVR 1. Joacă teatru, face sport. După toate astea, când el a arătat că face ceva deosebit, au venit și i-au dat în cap cu totul.
Noi lucram prin metoda Montessori, el învăța prin asociere. Tot nu era mulțumită doamna că «nu e ce trebuie». Orice încercam noi, nu era bine. Noi deranjam că nu ne încadram în peisaj, că nu eram la nivelul școlii – cumva, aici era problema, ei îi analizau pe cei dintr-a V-a pe care să-i elimine ca până la a VIII-a să nu mai fie în școală la ei, îi făceau pe copiii mai slăbuți să se mute, ca într-a VIII-a să intre cu toți în evaluarea națională”, a povestit Dan Pălimariu.
Anul acesta, copilul, care este și campion Special Olympics, a absolvit clasa a VIII-a și vrea să meargă la o școală profesională de bucătari. El este și sportiv – înotător- , însă la liceul sportiv unde ar fi vrut să meargă, nu există clasă de înot, a mai spus tatăl copilului.
De ce este important cazul lui Andrei
„Conform instanței, părinții colegilor elevilor cu dizabilități, care se opun incluziunii, fac demersuri, acte de coalizare și de petiționare a instituțiilor în vederea excluderii copilului cu dizabilități de la clasă comit fapte de discriminare, care sunt sancționabile contravențional. Interferența acestora în actul educațional al copilului cu dizabilități, din pricina condiției sale, nu este permisă de lege. Instanța confirmă faptul că și părinții colegilor copiilor cu dizabilități pot fi sancționați, iar acțiunile lor segregaționiste cad sub incidența legii”, explică, într-un comunicat, Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități (CEDCD), care s-a ocupat de caz în instanță.
Totodată, CEDCD atrage atenția că decizia instanței arată și că Ministerul Educației, prin școli, „are obligația legală de a adapta actul educațional și materialele educaționale nevoilor copiilor cu dizabilități. Refuzul de a face acest lucru reprezintă discriminare și este sancționabil. Incluziunea nu constă doar în permiterea accesului unui copil într-o școală, ci și în facilitarea învățării acelui copil, prin adaptarea conținutului programei școlare”.
Din anul școlar 2020-2021, copiii cu CES vor beneficia de locuri distincte în școlile de masă, peste numărul de locuri din unitățile respective de învățământ.
