Acestea sunt câteva dintre numeroasele întrebări la care a răspuns proiectul „100 de Români“, inițiat de Ambasada Sustenabilității și susținut de compania Lidl.
Dacă România ar fi locuită de numai 100 de oameni, o treime ar fi stabiliți în Muntenia, 20 în Ardeal și 16 în Moldova. Ar fi interacționat greu, fiecărui locuitor i-ar fi revenit 3,8 centimetri de autostradă. Ar fi un inconvenient pentru cei 39 de deținători ai unui permis auto. 30 de români ar fi preferat bicicleta. În fiecare an, ar fi pierdut un membru al cetății care s-ar fi stabilit în străinătate, cel mai probabil în Italia sau în Spania. Unul din cinci absolvenți de facultate ar fi plecat să muncească în Europa. 42 de cetățeni nu ar fi putut comunica cu ceilalți, fiind analfabeți funcționali. Din cei 100 de locuitori ai României, 35 ar fi putut interacționa cu străinii, cunoscând cel puțin o limbă străină. 47 de români ar fi folosit Internetul zilnic, iar 51 ar fi putut comunica în mediul virtual, având cont pe Facebook. Din cei 38 de cetățeni care ar fi avut „cablu“, 28 s-ar fi uitat la fotbal.
Mai puțini muncitori decât șefi
Dacă ar fi rămas doar 100 de români, jumătate ar fi avut între 30 și 64 de ani, iar 15 nu ar fi deținut buletin. Bărbații s-ar fi căsătorit la 32 de ani, iar femeile cu patru ani mai devreme. 48 ar fi căsătoriți, iar patru, divorțați. Declinul demografic se vede și în cercetarea sociologică „la microscop“ a României: numai 28 din cei 100 de români din cetate ar fi avut copii.
Cetatea ar fi avut 83 de români și șase maghiari, nu foarte duși la biserică. Mai mult de jumătate nu ar fi mers nici măcar o dată pe lună la biserică. Pe la medic, șapte români nu ar fi trecut niciodată într-un an. Ar fi existat patru persoane cu dizabilități, nouă ar fi obezi, iar doi ar fi suferit de depresie. Ar fi rămas o cetate sedentară în care numai patru persoane ar fi făcut sport constant. Igiena ar fi lăsat de dorit, 71 din 100 de români ar fi avut carii.
Absenteism la vot
54 ar fi locuit la oraș, iar 14 în zone rău famate. Ar fi mai puțini muncitori decât cei cu funcții de conducere și execuție. Majoritatea ar fi lucrat în firme private, iar unul din patru ar fi pensionar. Jumătate ar fi avut ceva bani depuși la bancă, iar unul din cinci ar fi luat, regulat, masa în oraș. Nici măcar unul din trei români nu ar fi câștigat peste salariul mediu pe economie. Femeile, deși ar fi mai numeroase în societatea celor o sută de români, ar fi câștigat cu 200 de lei mai puțin decât un bărbat. Fiecare român ar fi risipit 71 de kilograme de mâncare și ar fi generat 261 kilograme de deșeuri pe an. În problemele cetății s-ar fi implicat activ 39 de persoane care ar fi mers și la vot.
De ce e nevoie de proiectul „100 de Români“
Fondator al Ambasadei Sustenabilității, Dragoș Tuță, Director General The CSR Agency, consideră că „datele statistice publicate vor fi punctul de plecare pentru toate organizațiile care își doresc cu adevărat o Românie sustenabilă“.
Cristina Hanganu, Director de Comunicare & CSR Lidl România a precizat, la lansarea proiectului, că „Lidl militează pentru sustenabilitate și pentru progresul societății, de aceea, faptul că devenim partener al Ambasadei Sustenabilității în România este un pas important în planul nostru de a contribui direct la dezvoltarea durabilă a României și de a face parte din acest dialog despre sustenabilitate pe care Ambasada îl facilitează.
«100 de Români» este mai mult decât o analiză statistică a societății românești, este un proiect ce analizează și măsoară modul concret prin care fiecare dintre noi, fie că suntem un cetățean sau o organizație, putem contribui la îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU și la un viitor sustenabil al României“.
„Fără parteneriate nu vom reuși să transformăm sustenabil societatea“, a declarat László Borbély, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din Guvern.
Proiectul „100 de români“ a fost lansat în prag de Centenar, pe 27 noiembrie, la Ambasada Sustenabilității, unde au fost expuse majoritatea infografiilor. Acestea cuprind date statistice conectate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), adoptate și de țara noastră, fiind împărțite în categorii relevante pentru societatea românească: Demografic, Familie, Sărăcie, Venituri, Credite și Economii, Locuință, Transport, Angajați, Tehnologie, Mediu, Educație, Sănătate, Cultură și Copii.
Proiectul oferă prin aceste infografii un suport informațional accesibil oricui își propune să contribuie la un viitor mai bun pentru România.
Infografiile pot fi descărcate gratuit de pe site-ul www.100deromani.ro, unde vor găsi și o animație cu cele mai importante date statistice din proiect.
Comentarii 0