„Nu mă dau cu Titan Gel că m-a făcut mama suficient de bine. Ar trebui să-mi fie rușine sau să fiu mândru de chestia asta, nu mi-e clar, voi sunteți fete și trebuie să ne spuneți“, îi zice, senin, Alexandru Cumpănașu, fost candidat la alegerile prezidențiale, unei fete de 16 ani, pe TikTok.
Este doar una din convorbirile cu aluzii sexuale pe care Cumpănașu le-a avut cu cei peste 500.000 de urmăritori ai săi pe TikTok, platforma preferată a tinerilor.
Același Cumpănașu le spunea copiilor, de pe contul său „profu.online“, că „perverșii în sistemul de învățământ sunt destul de mulți.
Acuma, cu tot respectul, să vezi fete de 15-16-17-18 ani făcând genuflexiuni, flotări și altele, pe cameră, ca înregistrări, ele pot fi folosite și altfel“ sau „vreau să văd și eu dacă vreun profesor are tupeul să încalce legea, să-ți pună note și să te condamne că nu ți-ai făcut tema de vacanță!“.
În prezent, Cumpănașu, fostul director al Coaliției pentru Modernizarea României, ar fi vizat de dosare penale in rem pentru incitare la ură sau discriminare și pentru corupere de minori.
Pe fondul acestui scandal, primul impuls al multor părinți a fost să le restricționeze sau să le interzică celor mici accesul la internet, însă nu aceasta este soluția.
Dacă, în cazul copiilor mici, aplicațiile de control parental, împreună cu explicațiile, reprezintă o soluție pentru a-i feri de conținutul nepotrivit din mediul online, în cazul adolescenților, soluția este să îi învățăm să-și dezvolte gândirea critică, pentru ca aceștia să conștientizeze pericolele și să se ferească de ele, explică psihologul Bianca Nițoi, pentru Newsweek România, precizând că nu face comentarii despre cazul Cumpănașu.
20% dintre copii, online peste șase ore pe zi
Bianca Nițoi coordonează linia de consiliere ctrl_Ajutor din cadrul programului „Ora de net“ al Salvați Copiii,
în care oferă, anonim, sfaturi adolescenților, părinților și profesorilor la problemele pe care aceștia le întâmpină în mediul online.
În perioada pandemiei, cele mai multe apeluri au fost legate de problemele ridicate de școala online – profesorii au întrebat despre confidențialitatea datelor personale și setările de confidențialitate ale platformelor, elevii – despre interacțiunea cu colegii în mediul online și utilizarea excesivă a calculatorului.
De altfel, un sondaj publicat în luna iulie de organizația neguvernamentală Salvați Copiii, bazat pe răspunsurile a aproape 5.000 de adolescenți, arăta că, în primele șase luni de pandemie, șapte din 10 copii au petrecut mai mult de trei ore online pe zi, 20 la sută dintre ei indicând chiar peste șase ore online, iar 11,4 la sută că își verifică telefonul sau calculatorul tot timpul.
Copiii au spus că s-au simțit des și foarte des: plictisiți (47,5 la sută), singuri (20,4 la sută), obosiți (32,7 la sută), triști (27,1 la sută), speriați (15,3 la sută), furioși (23,2 la sută).
Gândirea critică, „arma“ adolescenților în online
„Pe lângă promovarea, formarea și prevenția pentru riscuri, e important pentru noi să trimitem și mesajul că internetul are și foarte multe beneficii, pentru că, dacă prezentăm încontinuu riscurile, adulții au tendința să creadă că internetul este numai despre riscuri și, atunci, relația dintre copil și părinte nu mai este una foarte apropiată, pentru că poate părintele are tendința să zică «nu mai folosi internetul».
Mesajul nostru este să arătăm și beneficiile: faptul că poate fi un loc în care copiii se pot exprima creativ, să se dezvolte, să învețe și vrem să facă acest lucru într-un mediu cât mai sigur“, arată psihologul Bianca Nițoi, într-un interviu pentru Newsweek România.
Ea recomandă atât părinților, cât și copiilor, să se informeze, să găsească etichete pentru a descrie situațiile care se petrec pe internet – cu alte cuvinte, un limbaj comun – „să știm să punem degetul pe situația respectivă“.
Cazul lui Alexandru Cumpănașu, influencer pe TikTok, care se laudă cu potența sa în fața adolescenților, a pus pe gânduri mulți părinți. Bianca Nițoi (foto sus) și Adriana Radu (foto jos) arată cum ar trebui să gestioneze părinții astfel de cazuri.
Este important ca adolescenții să simtă că pot avea încredere în părinți și că le pot cere ajutorul atunci când au nevoie. Pentru ca relația să fie deschisă, apropiată, adolescenții nu pot fi supravegheați foarte strict.
„Adolescenții explorează și testează și au nevoie ca în ghizodanul lor să aibă această abilitate – gândirea critică - cu referire strict la conținutul potrivit vârstei.
Atunci când vorbim de copiii mici, controlul și supravegherea sunt recomandate părinților, aceștia au o voce mai puternică în a spune ce să urmărească și ce nu; la adolescenți importantă este această abilitate – gândire critică – chiar dacă văd un conținut pe care îl încadrăm la conținut inadecvat, arma cea mai puternică pe care o pot avea tinerii este gândirea critică.
Dacă este vorba despre conținut ilegal, acela ar trebui raportat și eliminat de pe internet“, arată Bianca Nițoi.
Părinții și profesorii ar trebui să-i susțină pe copii în dezvoltarea acestei abilități, explică psihologul, și să le permită să interacționeze cu valori și opinii diferite.
„Noi avem percepția falsă că orice vede adolescentul își integrează în propriul lui mod de a fi, dar lucrul acesta nu este adevărat; tinerii au nevoie să interacționeze cu diferite opinii, informații, valori și, în felul acesta, ei vor putea să diferențieze între ce este bine și ce nu este bine“, explică Bianca Nițoi.
A renunțat la liceu din cauza unor poze nud
În 2013, Maria* avea 15 ani. S-a îndrăgostit de un băiat care locuia pe strada ei, mai mare cu cinci ani decât ea. După o perioadă în care nu s-au văzut, el a început să-i ceară imagini nud cu ea.
„Spunea că e ceva mai degrabă normal în cuplu, așa că i-am trimis, până când timp când am renunțat, știind că nu fac bine ce fac. Apoi au început amenințările. Și a început să posteze poze cu mine pe profilul lui.
Se apropia începutul anului școlar, așa că am renunțat să merg la școală. Părinții au fost foarte dezamăgiți de mine“, a povestit tânăra, care a spus că nu s-a mai dus la liceu „pentru că râdeau colegii de mine“.
Abia după doi ani și-a reluat studiile și și-a refăcut viața.
Așa arată un caz de sextortion (frecvent este folosit termenul de „revenge porn“, însă psihologii atrag atenția că această sintagmă sugerează că victima i-a făcut un rău agresorului pentru ca acesta să se răzbune, n.r.), primit de Adriana Radu, la „Sexul vs Barza“.
Absolventă a unui master de sănătate publică în Germania, ea ține cursuri de sănătate reproductivă și educație sexuală pe înțelesul adolescenților și tinerilor, pe canalul de Youtube Sexul vs Barza. Cel mai recent caz de sextortion i-a fost semnalat în ianuarie.
În sondajul Salvați Copiii din vara lui 2020, peste 39 la sută dintre adolescenți au indicat ca pericole în mediul virtual știrile false, 25,8 la sută – hărțuirea online, 11,3 la sută – trimiterea sau primirea de mesaje cu conținut sexual, 10 la sută – ademenirea pe internet („grooming“).
1.500 de sesizări de conținut ilegal sau dăunător copiilor
În total, anul trecut, la linia de raportare esc_Abuz, cealaltă componentă a programului „Ora de net“, au fost procesate circa 1.500 de rapoarte, din care două treimi se refereau la conținut ilegal sau dăunător copiilor (pornografie infantilă, nuditate infantilă, scene de violență, limbaj vulgar, materiale care incită la ură, discriminare, care induc frică, teroare psihologică).
Sesizările sunt anonime, iar, în funcție de conținutul sesizat, operatorii fac raportări și trimit informațiile mai departe către Poliție.
Cel mai des, copiii au reclamat postări injurioase sau jignitoare la adresa lor pe diferite rețele de socializare sau că imagini care le aparțin au fost preluate de terți fără acordul lor și postate pe alte pagini, scoase din context.
„Mai rar discutăm de rapoarte venite de la copii sau adolescenți care să includă următoarele, acestea fiind preponderent raportate de către adulți: conținut de pornografie accesibil minorilor sau conținut de nuditate/ imagini cu caracter sexual în care apăreau copii și care erau distribuite pe diverse grupuri de discuții.
Menționăm că nu toate categoriile precizate anterior pot fi incluse la conținut ilegal, ci și la conținut inadecvat. În cazul acesta, se acționează în direcția raportării către platformă sau consilierea persoanelor implicate (victimele pot fi consiliate gratuit la linia raport_Abuz, n.r.)“, arată reprezentanții liniei de raportare, într-un răspuns pentru Newsweek România.
Aceștia mai spun că sesizări privind mesajele cu conținut sexual sau grooming le-au fost semnalate de către părinți, copiii fiind consiliați și, în unele cazuri, au fost depuse plângeri penale.
„De cele mai multe ori, acest conținut sau discuții sunt ascunse, în chaturi private sau conversații audio sau video la care nu mai poți avea acces ulterior.
Având această natură privată, este de multe ori nevoie și de înaintarea unei plângeri penale din partea părintelui sau tutorelui. Unde a fost cazul, linia de consiliere a lucrat îndeaproape cu linia de raportare și autoritățile.
031.80.80.000 –
linia de consiliere
pentru probleme
legate de mediul
online, pentru copii,
părinți și profesori.
Este deschisă de luni
până vineri, între
orele 09.00 și 13.00
Copiii de vârste mici pot să fie manipulați în direcția în care nu își dau seama despre ce este vorba, tocmai pentru că nu sunt familiarizați cu aspecte legate de sexualitate.
Când vorbim de adolescenți, aceștia sunt mai predispuși să aibă aceste discuții cu persoane care se află în spatele unor conturi false care înfățișează la rândul lor un adolescent“, explică reprezentanții liniei de raportare a abuzurilor.
Aceștia au avut și cazuri de sextorsion, atrăgând atenția că „în astfel de cazuri este foarte importantă susținerea victimei de către persoanele și adulții din jurul acesteia.
Chiar dacă părinții, profesorii sau alți adulți din jur au tendința de a reacționa negativ față de adolescentul care a trimis pozele, învinovățindu-l sau pedepsindu-l, lucrăm la a conștientiza câtă nevoie vitală are în acele momente de sprijin și susținere din partea lor.
Victima poate fi în șoc și de cele mai multe ori se învinovățește oricum foarte mult. Victima trebuie susținută, nu învinovățită. Persoana vinovată, agresorul, este aceea care șantajează sau distribuie pozele respective“.
Specialiștii îi sfătuiesc pe părinți ca, atunci când află despre o astfel de situație, „să ia întâi o gură mare de aer, sau chiar o scurtă pauză, înainte de a reacționa. Astfel, acele câteva secunde le pot aminti că cel mai importanți sunt copiii și că le vor binele. Ne imaginăm că nu este ușor“. Specialiștii îi sfătuiesc și pe profesori să discute cu elevii despre aceste tipuri de abuzuri și cum pot fi prevenite.
Ilegal în România
➔ Persoanele sub 18 ani, interzis la accesarea conținutului pornografic (Legea 196/2003)
➔ Instigare la ură sau discri minare (Articolul 369 Cod Penal)
➔ Racolarea minorilor în scopuri sexuale (Articolul 222 Cod Penal)
➔ Sextortion (Articolul 206 Cod Penal – amenințarea, Articolul 308 Cod Penal – hărțuire, Articolul 207 Cod Penal – șantaj)
➔ Pornografia infantilă (Articolul 374 Cod Penal)
Prețul pe care îl plătești ca să te exprimi online
Adriana Radu, de la Sexul vs Barza, atrage atenția că orice persoană care produce conținut online se vulnerabilizează, iar violența verbală este nelipsită din comentariile postate pe rețelele de socializare.
„Nivelul de agresiune verbală este foarte ridicat, cred că un copil sau un adolescent care face un live și care nu îl face doar pentru prietenii lui se supune la același risc de a fi agresat verbal. La toate platformele există unele deficite sistemice, pe care eu le văd și care țin, de exemplu, de cum poți modera aceste discuții (în online), cum poți fi protejat ca persoană care creează conținut, care postează un live.
Pe YouTube există, de exemplu, posibilitatea să elimini niște «bad words» (limbaj licențios, n.r.). Pe TikTok, de exemplu, nu există posibilitatea să ai un moderator care în timpul live-ului tău să șteargă comentariile nocive“, explică Adriana Radu, într-un interviu pentru Newsweek România.
Activista continuă: „E o junglă, eu mă întreb cum rezistă alți creatori, persoane tinere care lucrează cu aceleași social media ca și noi și nimeni nu vorbește despre asta: despre prețul pe care îl plătești ca să te poți exprima public pe anumite teme online“.
Ea menționează și că TikTok a luat recent o serie de măsuri pentru a-i proteja pe copii: conturile celor mai mici de 16 ani nu vor mai putea primi comentarii de la persoane necunoscute, iar clipurile nu vor mai putea fi folosite pentru „duete“.
Întrebată ce sfaturi le-ar da copiilor și părinților pentru a se feri de conținutul toxic, Adriana Radu arată că ea a luat decizia să limiteze fizic interacțiunea cu mediul online: de doi ani, nu mai are smartphone și nici internet acasă, dar și că și-a răspuns la o întrebare importantă – „de ce sunt pe social media, ce îmi oferă mie social media; o introspecție și o igienă personală care sunt importante ca să ai un echilibru și să decizi conștient cât timp investești în social media și de ce îl investești“.
Adriana Radu subliniază că „este nevoie de colegii sociologi care să se aplece asupra felului în care tinerii comunică pe social media în România, pentru că educatorii online și educatorii clasici - care în perioada pandemiei au fost nevoiți să comunice online cu copiii, care au fost mai mult online si sunt sigură că toată lumea era în paralel cu TikTok-ul, Facebook-ul și Instagram-ul deschise în timp ce era la școală - au nevoie să înțeleagă ce tip de dinamici sociale se întâmplă pe social media.
Simt o distanță de înțelegere cu privire la cum consumă tinerii TikTok, cum se raportează la TikTok, ce înseamnă pentru ei; este un conținut calitativ redus și mă întreb ce procent din tinerii care urmăresc aceste produse sunt conștienți de asta, cum percep tinerii ceea ce consumă – fac o diferență de calitate sau pentru ce procent dintre ei nivelul ăsta de knowledge (cunoaștere, n.r.)care ți se dă la întâmplare în video-uri reflectă și nivelul lor de înțelegere. Eu îmi fac griji“.
