Comisia Europeană a declarat că plafonul de 9, 4% din PIB pentru pensii face parte din măsura reforma sistemului public de pensii și că un obiectiv al noii legislații convenit prin PNRR este „menținerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit”, scrie Agerpres.
„Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul viitoarelor cereri de plată ale României”, a explicat Comisia Europeană întrebată dacă Guvernul a solicitat în mod oficial înlocuirea plafonului de pensii de 9, 4% din PIB cu un alt mecanism de referință, așa cum a anunțat premierul Nicolae Ciucă după o vizită la Bruxelles.
Pe 27 octombrie, Ciucă a declarat, după mai multe întâlniri la Bruxelles inclusiv cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, că a discutat ajustarea unor jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și înlocuirea limitei de 9,4% din Produsul Intern Brut pentru pensii.
Citește și: Război mafiot în oligarhia rusă. Miliardarii se ucid între ei pentru bani. Victime: neveste, copii
„Am prezentat că există acea limită de 9,4% în PNRR pentru bugetul de pensii și am convenit că este posibilă înlocuirea acestui indicator cu un altul care să țină cont de studiul Băncii Mondiale și de un indicator de disciplină financiară”, a precizat el.
Ministrul Muncii Marius Budăi preciza pe 24 octombrie că, din cauză că „unii au scris în PNRR termene care din punct de vedere juridic nu există în România, şi anume pensii speciale”, s-a spus foarte clar că şi pensiile militare intră acolo şi asta este interpretarea Comisiei Europene.
Citește și: Generalul Ben Hodges: Eventualul succesor al lui Vladimir Putin va fi mult mai rău
„Din păcate, alţii au scris în PNRR termene care din punct de vedere juridic nu există în România, şi anume pensii speciale. (..) Din cauza acelei interpretări a unui termen inexistent juridic, s-a spus foarte clar că şi pensiile militare intră acolo, asta e interpretarea Comisiei Europene. Noi am spus că pensiile militare, repet, nu sunt pensii speciale, avem foarte mulţi din militarii rezervişti care s-au încadrat, din păcate, şi la acele măsuri de sprijin pe care le-am avut în decursul acestui an”, a arătat Budăi.
