Prezența activă a unui tată în viața copilului are un rol esențial în echilibrul emoțional și în conturarea identității personale.
În schimb, absența tatălui – fie fizică, fie emoțională – poate influența profund modul în care copilul devine adult.
10 cicatrici comportamentale pe care le au copiii crescuți fără tată. Cum se manifestă la maturitate
Potrivit psihologului Eric Fontaine, citat de publicația Ouest France, persoanele care au crescut fără o figură paternă dezvoltată și stabilă manifestă, în viața de adult, 10 comportamente recurente.
În multe cazuri, tatăl a fost complet absent, dar și prezența pasivă – distantă, instabilă sau lipsită de implicare – are consecințe similare. Acești factori lasă în urmă un „gol educațional și afectiv” care se traduce, mai târziu, în dificultăți relaționale și personale.
1. Tendința de a nu cere ajutor
Crescuți în medii unde au fost nevoiți să se descurce singuri, acești adulți evită să ceară sprijin.
„Un tânăr care a venit să mă vadă la asociație era responsabil de îngrijirea celor doi frați ai săi în timp ce mama lui lucra, iar ca adult, se baza doar pe el însuși și pe nimeni altcineva”, povestește Fontaine.
Citește și: Maica Ecaterina crește 130 de copii orfani sau abandonați. Pentru unii sunt mamă, pentru alții soră
2. Neîncredere în autoritate
Lipsa unei figuri de autoritate stabile în copilărie duce la suspiciune față de profesori, șefi sau lideri.
„Se întreabă dacă se pot baza cu adevărat pe acea persoană sau dacă vor fi dezamăgiți.”
3. Sensibilitate la critică
Chiar și criticile constructive pot fi resimțite ca atacuri personale. Aceste persoane pot experimenta anxietate, tendințe de retragere sau reacții defensive.
Citește și: Povestea emoționantă a doi frați gemeni români: Abandonați la naștere, s-au regăsit în Canada
4. Căutarea validării externe
Persoanele crescute fără tată caută frecvent recunoaștere și aprobare din partea altora.
„O femeie pe care am văzut-o mi-a spus că era atrasă de bărbații care îi aminteau de tatăl ei”, spune psihologul.
5. Protecție exagerată față de cei dragi
Lipsa de stabilitate trăită în copilărie duce la un comportament de „gardian” în relațiile apropiate. Vor să fie prezenți și implicați în tot ceea ce contează pentru cei pe care îi iubesc.
6. Dificultăți în definirea identității masculine/feminine
Pentru mulți bărbați, lipsa unui model masculin clar generează confuzii sau comportamente hiper-masculine. În cazul femeilor, se reflectă deseori în alegerile partenerilor sau în modul în care percep rolurile de gen.
7. Instabilitate emoțională în relații
Oscilează între apropiere intensă și retragere bruscă.
„Îmi amintesc de o fată cu care am ieșit când eram mai mic. Era foarte deșteaptă, grijulie și inteligentă, dar părea mereu pe punctul de a fugi”, relatează un martor.
8. Maturitate forțată și dificultate în a delega
Obligați să devină „adulți” prea devreme, acești oameni sunt responsabili, dar rareori pot lăsa pe alții să îi ajute. Deși au calități precum ingeniozitatea și creativitatea, le este greu să împartă responsabilitatea.
9. Teama de a fi o povară
Se străduiesc să nu încurce pe nimeni, să nu „ceară prea mult” și preferă să tacă în loc să își exprime nevoile. „Ei dezvoltă ideea că nevoile lor sunt o pacoste”, explică Fontaine.
10. Construcția unei familii proprii idealizate
Adulții crescuți fără un tată își creează o viziune proprie asupra familiei. Sunt parteneri loiali și părinți extrem de dedicați, dornici să le ofere copiilor lor ceea ce ei nu au avut.
„Îi cresc cu multă tandrețe și o răbdare neobișnuită.”
