Vaccinul AstraZeneca/Oxford are avantajul de a fi ieftin (circa 2,50 euro pe doză, cu variaţii în funcţie de costurile de producţie locale). AstraZeneca şi-a luat angajamentul de a nu obţine profit din acest produs.
Este, de asemenea, uşor de depozitat: poate fi păstrat la temperaturi între două şi opt grade Celsius, spre deosebire de vaccinurile de la Moderna şi Pfizer/BioNTech, care pot fi păstrate pe termen lung doar la temperaturi foarte scăzute: Moderna la -20 de grade Celsius şi Pfizer/BioNTech la -70 de grade Celsius.
Acest lucru facilitează o vaccinare la scară largă.
Potrivit AstraZeneca, vaccinul este eficient în proporţie de 70% (comparativ cu peste 90% pentru Pfizer/BioNTech şi Moderna), rezultat validat de revista ştiinţifică The Lancet. El prezintă efecte secundare extrem de rare, cu un singur pacient din 23.754 de voluntari care participă la studiile în curs, care a dezvoltat mielită transversă (o afectare neurologică rară).
Mai precis, eficacitatea sa este de 90% pentru voluntarii care au primit mai întâi o jumătate de doză, apoi o doză completă o lună mai târziu, dar de doar 62% pentru un alt grup vaccinat cu două doze complete la o lună diferenţă.
Două mass-media germane au pus la îndoială eficacitatea vaccinului, spunând că aceasta este de doar 8% pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani. Aceste observaţii au fost respinse de producător, la fel şi de guvernul german pentru care aceste mass-media au „confundat" mai multe date.
Directorul general al grupului, Pascal Soriot, a recunoscut însă că există "o cantitate limitată de date pentru populaţia în vârstă", considerând, prin urmare, "posibil" ca unele ţări să prefere să nu-l administreze acestei categorii de populaţie pentru moment. El a dat de asemenea asigurări că vaccinul său oferă o protecţie de 100% împotriva formelor severe de COVID-19 şi a spitalizărilor.
În opinia acestuia, vaccinul este capabil să combată varianta de coronavirus descoperită în Anglia şi considerată a fi mult mai contagioasă.
Vaccinul a fost dezvoltat de cercetătorii de la Universitatea Oxford în colaborare cu gigantul britanic AstraZeneca.
Este un vaccin bazat pe "vectori virali": el ia ca suport un alt virus (un adenovirus comun la cimpanzei) care a fost slăbit şi modificat genetic pentru a preveni replicarea noului coronavirus în corpul uman. Modul său de a livra material genetic în celule, ordonându-le să atace SARS-CoV-2, a fost prezentat ca un "cal troian".
Acesta este cel de-al doilea vaccin aprobat de MHRA, Autoritatea de reglementare a medicamentelor din Marea Britanie. Cea mai îndoliată ţară din Europa, cu peste 100.000 de decese asociate COVID-19, Marea Britanie a comandat 100 de milioane de doze, dintre care câteva zeci de milioane vor fi disponibile până la sfârşitul lunii martie.
Decizia Autorităţii europene de reglementare este aşteptată vineri, însă AstraZeneca a anunţat că va putea livra doar "un sfert" din dozele promise iniţial către UE în primul trimestru, din cauza unei "scăderi a randamentului" la o unitate de producţie europeană.
Anunţul a alertat ţările UE, în condiţiile în care AstraZeneca arată către probleme de randament în unităţile sale europene şi faptul că contractul cu Londra a fost semnat cu trei luni mai devreme decât cel încheiat cu UE.
Grupul afirmă că poate livra 17 milioane de doze către UE până la sfârşitul lunii februarie şi estimează capacitatea sa actuală de producţie la 100 de milioane de doze pe lună, potrivit Agerpres.