„Nu mai bine renunțăm la venin, știri de senzație, acuze și ne concentrăm pe organizare și pe cei care chiar au nevoie de internare în spital?”, a scris dr. Laura Zarafin pe pagina sa de Facebook, după ce prof. Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, a acuzat faptul că „aproximativ 1900 de oameni dintre cei care au ajuns la secțiile de Terapie Intensivă nu au primit Remdesivir.”
Citește și:
Bubenek: „Aproximativ 1900 de pacienți nu au primit Remdesivir”
Ea le-a recomandat celor care acuză că nu se administrează Remdesivir pacienților cu COVID-19 să se gândească la câteva lucruri.
„Nu există Remdesivir pe piață la discreție pentru că sunt mult prea mulți infectați. Costul acestui antiviral este extrem de mare. Nu s-a dovedit științific, prin studii randomizate cum că ar avea vreun beneficiu substanțial. Se pare că ar avea efecte benefice când este administrat în primele ore de la debutul simptomatologiei sau în primele ore de la infectare (extrem de greu de stabilit asta). Administrarea de Remdesivir, după cum spune chiar firma producătoare, scurtează durata evoluției clinice a bolii cu 2-4 zile , deci nu garantează evoluția spre vindecare”, a scris ea pe Facebook.
Dr. Zarafin este de părere că „înainte de a face apologia unui medicament extrem de scump și aflat încă în faza de studiu”, „ar fi mai bine să ne focalizăm pe prevenție”.
„Vine sezonul rece, vom fi nevoiți să stăm în încăperi, în spații închise, în săli de clasă, în birouri, nu mai spun de spațiile din spitale (acolo unde încărcătura virală este mare). Nu ar fi momentul să ne gândim la sistemul de ventilare a acestor spații pentru a nu crește riscul de infectare, în loc să acuzăm lipsa unui antiviral cu eficacitate discutabilă și atăt de scump încât nici o țară din lume nu își permite să îl administreze tuturor infectaților?”, a punctat ea.
Medicul ATI de la Spitalul Colentina a explicat și care sunt factorii care influențează forma de boală:
- nr. de receptori ACE2 din nas (mai mulți la bărbați și la persoanele ce suferă de obezitate);
- s-au studiat două perechi de frați tineri, care au facut toți patru forme severe de COVID și s-a constatat o mutație pe cromozomul X (pentru că bărbații au un singur cromozom X, asta ar explica încă o dată predominanța formelor severe la bărbați);
- determinarea genetică a tipului de sistem imunitar. Cei ce nu răspund rapid prin creșterea producției de interferon 1 se pare că își hiperactivează producția de citokine, în încercarea de a învinge virusul, și tocmai această reacție exagerată duce la inflamația endoteliului vascular și ulterior la creearea trombilor (cheagurilor) în vasele pulmonare, dar și în vasele cerebrale, renale, în vasele de la nivelul inimii, intestinelor etc;
- COVID-19, deși boală cu transmitere aerogenă, pare a fi mai degrabă o boală a endoteliului vascular; asta explică și de ce nu e vorba de un ARDS „tipic” , în sensul că intubația nu rezolvă hipoxemia;
- ventilatoarele nu au eficiență când ajungem la intubație cu ventilație invazivă; ventilația non- invazivă, de orice fel, inclusiv highflow poate să fie mult mai eficientă;
- în formele severe este esențială administrarea de corticosteroizi, anticoagulant, anti IL 6/ anti IL1; antibiotice numai în caz de suprainfecție bacteriană (conform antibiogramei) și oxigenoterapia.”
„Nu ne mai certați că nu tratăm boala COVID-19, pentru că nu știe nimeni de fapt, la momentul actual, care este tratamentul eficace. Se fac zeci, sute de studii și încercări de terapii, de la antivirale și combinații de antivirale, până la anticorpi de sinteză și/ sau plasma hiperimună sau hemofiltrare, interferon etc.
Nu aruncați în spațiul public acuzații de genul <<nu a primit remdesivir!!!>>> Sunt aberante!!
Revin: nu există tratament antiviral cu eficacitate 100% , iar țările civilizate la care ne tot uităm cu jind nu tratează asimptomaticii, nici pe cei cu forme ușoare, nu îi internează, îi izolează la domiciliu 7-11 zile, timp in care se monitorizează telefonic saturația și starea clinică”, a punctat dr. Laura Zarafin.
