Managerul Spitalului de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Capitală, dr. Simin Aysel Florescu, a explicat, pentru News.ro, că tot mai mulţi copii cu rujeolă se prezintă la unitatea medicală, ajungându-se treptat la situaţia de dinainte de pandemie, cu un număr foarte mare de cazuri.
Rujeola este o afecţiune care poate da complicaţii severe, chiar mortale.
Sunt părinţi cu convingeri antivaccinale, sau care neglizează pur şi simplu acest subiect, ori nu au medic de familie şi nici nu vor să se înscrie la unul, mai spune medicul.
Citește și: Actorul căruia medicii i-au oprit inima: „Dimineața mă uit în oglindă să văd cât am îmbătrânit”
”Din păcate, se reia uşor, uşor situaţia anterioară pandemiei. După cum cred că îşi aduce lumea aminte, înainte de 2019, în toată Europa a evoluat un val epidemic de rujeolă, în care e evident că a fost prinsă şi România, chiar cu un număr foarte mare de cazuri.
Este o boală pentru care există vaccin de foarte mult timp, iar acum, după ce în perioada pandemiei lucrurile au revenit practic la 0 datorită restricţiilor şi nu vaccinării, acum cazurile de rujeolă reapar.
Noi în luna iulie am avut cam în jur de 25 de cazuri de copii cu rujeolă, veniţi din acelaşi focar, copii nevaccinaţi, proveniţi chiar şi din mame nevaccinate, aşa că probabil lucrurile se vor mai accelera din acest punct de vedere.
Ceea ce ne protejează este vaccinul, vaccinul anti rujeolic este administrat încă din primul an de viaţă, conform Programului Naţional de imunizare, există vaccin, există disponibilitate, rămâne să convingem părinţii să adere la acest program de vaccinare”, a explicat medicul.
Citește și: Câți bani cash poți avea în buzunar când mergi pe străzile din Spania? Ce reguli impune statul
De ce nu sunt vaccinați copiii
”Sunt multiple motive, o parte dintre ei au convingeri anti vaccinale, o altă parte pur şi simplu neglijează acest subiect, alţii nu au medic de familie şi nu fac eforturi în a-l găsi, deci etiologia este, ca să spun aşa, multiplă în această situaţie, însă este păcat pentru că România este o ţară care a avut un program de vaccinare antirujeolică încă din anii 70, cu o eficienţă foarte bună. Eu, ca medic sau studentă, nu am văzut nicodată rujeolă până când au început să apară aceste focare în zonele nevaccinate ale României.
Deocamdată sunt copiii mici care sunt expuşi, sunt ei cu vârste de câţiva ani, ştim că vaccinarea rujeolică este cuprinsă în tripla vaccinare ROR care se face în jurul vârstei de un an.
Deci în jurul acestei vârste sunt expuşi, dar evident dacă avem copii nevaccinaţi de vârste mai mari şi ei vor fi la risc, aşa că, pe de o parte, ar trebui ca noi, medicii, să avem o comunicare mai bună din acest punct de vedere cu familiile acestor copii, pe de altă parte ar trebui să crească cumva şi gradul de responsabilitate al părinţilor, pentru că până la urmă ei sunt primii interesaţi de binele copilului”, a explicat Dr. Simin Florescu.
Virusul rujeolic poate să rămână în creier şi să se activeze după mai mulţi ani
”Rujeola este o boală care are în proporţie de cel puţin 30% complicaţii, de diverse tipuri, de la cele respiratorii, otice, oculare, până la complicaţii severe, chiar encefalită, sau bronhopneumonie, unele dintre ele pot fi chiar fatale pentru copil, pot genera o suferinţă inutilă, pe care vaccinul o previne cu foarte mare succes.
Să nu uităm că cei care fac rujeolă sunt expuşi la o complicaţie la distanţă, peste ani de zile, care se cheamă panencefalita sclerozantă subacută şi care este o boală fatală. Apare undeva în jurul vârstei de 10-14 ani la copiii care au trecut prin rujeolă, nu toţi, evident, dar nu avem de unde să ştim, şi care nu are niciun fel de soluţie terapeutică, se datorează persistenţei virusului rujeolic la nivelul creierului, care se activează după ani de zile.
Toate lucrurile astea sunt prevenite de vaccin, aşa că eu cred că balanţa în ceea ce priveşte aceste posibile riscuri ca să zic aşa între ghilimele care sunt minore şi fără niciun fel de impact versus riscul complicaţiilor prin boală şi la distanţă, cred că ar trebui să determine o alegere corectă în opţiunea părinţilor, şi anume vaccinarea”, a mai explicat medicul pentru News.ro.
Singura metodă preventivă pentru multe dintre bolile infecţioase este vaccinarea
”Din păcate, nu am reuşit să ne dăm seama de faptul că singura metodă preventivă pentru multe dintre bolile infecţioase este vaccinarea. Am ajuns în prezent ca, în raport cu copiii noştri, să avem reticenţe şi să avem rate de vaccinare mult mai scăzute decât ar trebui.
În momentul în care vorbim de vaccinarea antipneumococică, de vaccinarea antigripală, de vaccinarea meningococică, sau pentru hepatita B, din păcate rata de vaccinare la nivel de populaţie este categotic foarte mică, de exemplu la pneumococ vorbim de 60% doar în cazul persoanelor care au factori de risc, iar pentru ceilalţi este un procent infim, în condiţiile în care la nivel de populaţie ar trebui să ai un procent mult mai mare, în aşa fel încât să fie confortabil, să te protejeze.
Din păcate, ajungem la cazuri severe în raport cu copiii noştri , cazuri dramatice, pe care puteam să le evităm cu mare uşurinţă prin vaccinare.
Cred că este important să urmărim schema de vaccinare, să ne gândim la vaccinurile care nu sunt obligatorii dar care au un rol foarte important în raport cu prevenţia pentru boli infecţioase care pot în unele cazuri să ducă la forme severe şi chiar la deces”, a precizat medicul.
Încrederea în vaccinuri a scăzut în urma pandemiei
Într-un raport numit „Starea copiilor lumii 2023”, publicat anul acesta în aprilie de UNICEF, primul dedicat exclusiv vaccinării de rutină, se arată că încrederea în vaccinurile administrate copiilor a scăzut cu 10% în România în timpul pandemiei, aşa cum s-a întâmplat de altfel în 52 din 55 de ţări analizate în acest raport.
În acelaşi timp, pandemia a întrerupt peste tot în lume procesul de vaccinare împotriva diferitelor boli, unele dintre ele contagioase, precum rujeola.
Câţiva dintre factorii care au dus la întreruperea vaccinării cu schema de bază sunt suprasolicitarea sistemelor de sănătate, redirecţionarea medicilor care se ocupau de imunizare către vaccintarea anti covid 19, lipsa de personal medical dar şi măsurile de izolare impuse în anii pandemici. Raportul UNICEF mai arată că între 2019 şi 2021, 67 de milioane de copii nu au beneficiat de vaccinuri, gradul de acoperire vaccinală scăzând astfel în peste 100 de ţări.
În 2020, potrivit OMS şi Unicef 23 milioane de copii din toată lumea nu au fost vaccinaţi cu vaccinurile de bază, cu aproape 4 milioane mai mulţi faţă de anul 2019.
