Cercetătorii Institutului American de Fizică a constatat că picăturile de salivă pot parcurge o distanţă de peste cinci metri, în cinci secunde, în condiţiile unei brize uşoare, de circa 4 km/h.
Profesorul Dimitris Drikakis, de la Universitatea din Nicosia, Cipru, coautor al studiului, a declarat că persoanele adulte mai scunde şi copiii ar putea avea un risc mai mare dacă se află în apropierea traiectoriei picăturilor, informează Agerpres.
„Norul de picături va afecta atât adulţii cât şi copiii, de diferite înălţimi”, a precizat el.
Cercetătorii au analizat simulările computerizate ale modului în care tusea ar face ca picăturile de salivă să se mişte prin aer, ţinând cont de modul în care acestea se dispersează şi de interacţiunile dintre moleculele de salivă şi aer.
Simularea lor a avut în vedere totodată efectele umidităţii şi temperaturii din mediul înconjurător.
„În lipsa unei viteze a vântului din mediul înconjurător, picăturile vor cădea la pământ la mică distanţă de persoana care expiră sau tuşeşte. Actuala analiză demonstrează că acest interval nu ar depăşi un metru. La viteze ale vântului de la 4 km/h la 15 km/h am constatat că picăturile de salivă pot călători pe distanţe de până la şase metri în direcţia vântului, cu concentraţii şi dimensiuni ale picăturilor în descreştere. Constatările noastre implică faptul că, în funcţie de condiţiile de mediu, distanţa socială de doi metri poate să nu fie suficientă”, au notat autorii studiului.
Ei au precizat că sunt necesare studii suplimentare pentru a determina efectul temperaturii de la suprafaţa solului asupra modului în care particulele de salivă se deplasează în aer şi pentru a examina mediile interioare, unde aerul condiţionat afectează în mod semnificativ mişcarea particulelor prin aer, notează EurekAlert!.
Simon Clarke, profesor asociat în microbiologie celulară la Universitatea Reading, care nu a fost implicat în acest studiu, a declarat: „Faptul că picăturile rezultate în urma tusei pot călători mai mult de doi metri este deja înţeles, dar acest nou studiu oferă mai multe informaţii cu privire la mecanismele fizice implicate în timp ce picăturile se deplasează prin aer. Acest lucru subliniază că regula de doi metri (distanţă) este recomandată, nu pentru că a sta la doi metri distanţă de celelalte persoane oferă un câmp de forţă împotriva infecţiei, ci pentru că este o distanţă rezonabilă pentru a reduce riscul de infectare”.
„Cel mai important punct de reţinut din această lucrare nu este că trebuie să schimbăm liniile directoare privind distanţarea socială, ci că tusea este una dintre cele mai bune metode de a răspândi picăturile infectate în cazul în care eşti bolnav. Aşadar, dacă tuşeşti rămâi acasă până când eşti mai bine - iar dacă tuşeşti în mod neaşteptat când eşti afară, tuşeşte în cot. Apoi du-te acasă şi rămâi acolo”, a declarat Clarke, citat de Science Focus.
