Cine sunt pensionarii care sfidează „legile bătrâneții”? La 80 de ani arată ca la 50. Cum fac asta?
Cercetările arată că persoanele în vârstă care rezistă declinului cognitiv tipic au regiuni cerebrale mai puternice și au în comun două calități esențiale. Cine sunt pensionarii care la pensie sfidează „legile bătrâneții”?
Cercetătorii au împărtășit concluziile a 25 de ani de studiu asupra persoanelor „super-în vârstă”, persoane de 80 de ani și peste cu capacități cognitive excepționale.
Super-vârstnicii tind să fie sociabili și independenți, iar creierul lor pare mai tânăr și mai sănătos decât al altora de aceeași vârstă.
Cine sunt pensionarii care la pensie sfidează „legile bătrâneții”? La 80 de ani arată ca la 50. Cum fac asta?
Deși genetica joacă probabil un rol cheie pentru super-vârstnici, experții spun că menținerea unui stil de viață sănătos poate ajuta pe oricine să-și păstreze sănătatea creierului.
De ce unii oameni de 80 de ani au o memorie excepțională și abilități remarcabile de gândire critică? Cum reușesc anumiți oameni de 90 de ani să mențină o viață socială activă?
Acestea sunt întrebările la care cercetătorii de la Universitatea Northwestern au încercat să răspundă în ultimii 25 de ani.
Cine s-a calificat exact ca „super-vârstnic” pentru cercetare?
O persoană în vârstă de 80 de ani sau mai mult care a obținut un scor în intervalul mediu la diverse teste cognitive și care a putut să-și amintească cel puțin nouă din 15 cuvinte la un test de învățare verbală — o performanță observată de obicei la persoanele cu vârste cuprinse între 56 și 66 de ani.
Memoria a fost indicatorul cheie, deoarece este abilitatea cognitivă care se deteriorează cel mai mult odată cu înaintarea în vârstă. „Super-vârstnicii se definesc prin capacitatea lor de memorie excepțională,” a spus Gefen.
Super-vârstnicii sunt sociabili și pun accentul pe autonomie
Ați putea presupune că super-vârstnicii sunt în general sănătoși, dar cercetătorii au descoperit că aveau stiluri de viață radical diferite. De exemplu, super-vârstnicii erau activi fizic și aveau o alimentație sănătoasă.
O trăsătură care a ieșit în evidență a fost cât de sociabili erau super-vârstnicii în comparație cu colegii lor neurotipici (aveau o inteligență medie n.red.). Super-vârstnicii au evaluat în mod constant interacțiunile sociale și relațiile într-un mod mai pozitiv și au avut tendința de a fi mai extrovertiți.
De asemenea, păreau să acorde prioritate autonomiei lor. Super-vârstnicii trăiau independent și luau propriile decizii cu privire la viața, dieta și relațiile lor. Gefen bănuiește că autonomia a fost trecută cu vederea ca componentă a îmbătrânirii sănătoase.
Creierele super-vârstnicilor arată foarte diferit
Cercetătorii au efectuat, de asemenea, teste de neuroimagistică și neuropatologie pentru a vedea dacă creierele super-vârstnicilor arătau diferit față de cele ale colegilor lor neurotipici — și au descoperit câteva diferențe notabile.
De obicei, pe măsură ce îmbătrâniți, cortexul cerebral — stratul cel mai exterior al creierului responsabil de memorie, gândire, rezolvarea problemelor și raționament — se subțiază.
Cercetările arată că această subțiere poate duce la deteriorarea cognitivă. Dar la super-vârstnici, cortexul a prezentat semne minime de subțiere corticală și a îmbătrânit mult mai lent în comparație cu colegii lor neurotipici.
În cele din urmă, persoanele „super-în vârstă” aveau mai puține microglie, celule care combat bolile din creier, comparativ atât cu colegii lor, cât și cu persoanele de 50 de ani.
Citește și: Un nou test de sânge poate anticipa riscul de demenţă cu până la 25 de ani înainte de apariţia simptomelor
Potrivit lui Gefen, acest lucru ar putea indica o reacție imunitară unică care ajută la menținerea agerității cognitive a persoanelor „super-în vârstă”.
Ce putem învăța de la persoanele „super-în vârstă”?
În ceea ce privește ce pot învăța indivizii din aceste descoperiri, nu există nimic concret de care să se agațe — acești indivizi s-ar putea să se fi născut pur și simplu cu avantaje genetice care le protejează sănătatea creierului, a spus Gefen.
Totuși, o mare parte din cercetări sugerează că anumite obiceiuri de viață pot ajuta la reducerea riscului de boli legate de vârstă. Levy recomandă:
Să vă propuneți să faceți zilnic puțină activitate fizică
Să urmați o dietă de înaltă calitate, bazată pe plante
Să evitați fumatul
Să dormiți șapte-opt ore în fiecare noapte
Menținerea creierului activ este, de asemenea, esențială, a spus Levy. Hobby-uri precum cusutul, fotografia, muzica, teatrul, dansul sau scrierea creativă pot fi de ajutor. La fel și menținerea unor relații strânse și găsirea unui scop în viață, fie prin voluntariat, fie prin îngrijirea unei persoane dragi, arată health.com
