De-a lungul istoriei, în vremuri grele de criză, omenirea a găsit soluții să meargă mai departe. Pentru că a avut mereu o armă de neînfrânt: știința.
Și de această dată știința și inovația ne vor da mult-așteptatul răspuns la controlul pandemiei generată de COVID-19, o criză majoră de sănătate publică cu care ne confruntăm de peste 6 luni. Criza din acest moment reprezintă un punct de inflexiune pentru sistemele de sănătate.
Experiența acumulată de cercetători în lupta cu alte boli, precum Ebola sau HIV, sporește șansele să găsim soluții și să avem arme redutabile într-un timp record.
Industria farmaceutică a demonstrat o mobilizare fără precedent în timpul pandemiei de COVID-19, sprijinind sistemele de sănătate și demarând proiecte majore de cercetare pentru găsirea de soluții de diagnostic, tratamente și vaccinuri.
Iată doar câteva dovezi în acest sens: secvențierea completă a genomului virusului s-a realizat la doar 30 de zile după înregistrarea primului caz; primul test de diagnostic a fost validat la doar câteva zile după secvențierea genomului; primul vaccin candidat a intrat în studii de fază 1 la 43 de zile de la descifrarea genomului.
Dacă în medie dezvoltarea unui vaccin durează 12-15 ani, în prezent, conform Organizaței Mondiale a Sănătății, avem peste 180 de vaccinuri candidate împotriva COVID-19 în dezvoltare, aflate în faze de cercetare pre-clinice sau clinice. Unele dintre ele, chiar în faze avansate.
Sute de studii clinice sunt în derulare, pentru colectarea unor date relevante cu privire la eficiența și siguranța unor tratamente și vaccinuri.
Angajamentul companiilor farmaceutice este unul foarte clar, care pune pe primul loc siguranța pacienților. Astfel, cele mai importante nouă companii farmaceutice dintre cele care dezvoltă vaccinuri pentru noul coronavirus s-au angajat că vor respecta integritatea procesului științific.
Angajamentul vine în contextul în care cursa pentru obținerea unui vaccin devine din ce în ce mai acerbă, iar presiunile din partea statelor și politicienilor cresc.
La nivelul Uniunii Europene, producătorii de medicamente investesc aproximativ 35 miliarde de euro anual în cercetare și dezvoltare, iar majoritatea mențin operațiuni cheie în Uniunea Europeană, datorită resurselor umane valoroase și datorită standardelor înalte practicate.
Procesul de cercetare și dezvoltare pentru a transforma o moleculă cu proprietăți terapeutice într-un medicament necesită investiții de aproximativ 2 miliarde
de euro, în medie, mii de experimente și sute de cercetători implicați.
Noi paradigme transpuse în practică: Decizie politică pentru acces la medicamente
Liderii mondiali prevăd că am putea avea o metodă eficientă de prevenție, adică un vaccin, cel mai probabil în 2021. Important este însă cum va ajunge acesta la populație, adică accesul la soluții terapeutice.
Criza COVID-19 a adus noi paradigme din punct de vedere aprobare, reglementare, dar și acces la medicamente. Această experiență reprezintă noi oportunități pentru implementarea pe mai departe a unor politici de sănătate care să răspundă la nevoile societății și pacienților.
➔ Noi modele de acces accelerat: unul dintre medicamentele pentru COVID-19 a primit acces într-un program de tip uz compasional, România solicitând sprijin și recomandări în acest sens de la Agenția Europeană a Medicamentului (EMA).
România nu are o legislație specifică pentru programele de acces timpuriu și uz compasional, deși este o practică curentă în alte state.
➔ În privința reglementării, Agenția Europeană a Medicamentului și Agenția Americană similară au inițiat noi procese de aprobare rapidă și de prioritizare a tratamentelor și studiilor clinice care adresează pandemia COVID-19.
➔ Acorduri centralizate realizate la nivelul Comisiei europene pentruachiziția de vaccinuri: Comisia Europeană a încheiat o serie contracte cu companii precum BioNTech-Pfizer, Sanofi-GSK, Johnson & Johnson,
CureVac Moderna, AstraZeneca.
Pentru o țară aflată pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare (timpul mediu de la aprobarea unui nou medicament de către Agenția Europeană a Medicamentului până la accesul pe piața din România fiind de aproape 4 ani), astfel de soluții pot fi o gură de oxigen, dar nu pot rezolva total problema.
La fel, într-o țară în care mii de medicamente au dispărut în ultimii ani din cauza unor prețuri prea mici, care le fac nesustenabile din punct de vedere economic și a unor taxe împovărătoare aplicate mediului privat, este nevoie de un sistem de rambursare coerent și predictibil, o promisiune asumată de majoritatea Guvernelor din ultimii ani, în primul rând în fața milioanelor de pacienți români, dar respectată doar în parte.
Pasul doi, dar la fel de urgent, este implementarea unor programe de acces accelerat pentru medicamente și arii terapeutice cheie precum oncologia, bolile transmisibile, imunologia, bolile cardiovasculare și diabet.
Inovația în medicină salvează vieți
Medicamentele și vaccinurile sunt unele dintre cele mai puternice instrumente în abordarea numeroaselor provocări cu care se confruntă sistemele de sănătate.
Datorită inovației, cetățenii europeni au astăzi o speranță de viață cu 30 de ani mai mare comparativ cu cea de acum un secol. Creșterea speranței de viață cu 1,74 de ani, înregistrată în perioada 2000 – 2009, se datorează în procent de 73% medicamentelor inovatoare.
Datorită inovației în medicină, variola a devenit prima afecțiune eradicată la nivel mondial. Infectarea cu virusul HIV nu mai este echivalentul unei condamnări la moarte, pacientul având o speranță de viață asemănătoare cu cea a unui om sănătos, cu tratamentul corespunzător.
Hepatita C a devenit o boală curabilă. Și multe dintre bolile infecțioase, cândva fatale, astăzi nu mai reprezintă o amenințare datorită dezvoltării vaccinurilor. Iar rata întoarcerii în câmpul muncii după un diagnostic de cancer a crescut cu peste 75%.
În 2014, Inițiativa pentru Medicamentele Inovatoare a mobilizat sute de cercetători pentru a lupta împotriva focarului de Ebola și a contribuit la dezvoltarea a două vaccinuri și noi teste de diagnostic.
