Alimentele ultraprocesate cresc semnificativ riscul de hipertensiune arterială, boli de inimă, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale, potrivit a două studii prezentate în acest weekend la Congresul Societății Europene de Cardiologie de la Amsterdam, potrivit bhf.org.uk

Citește și: Un medic dă de pământ cu sistemul de sănătate din România: „Nimic nu se schimbă. E falimentar”

Primul studiu, care a urmărit 10.000 de femei australiene timp de 15 ani, a constatat că cele care aveau cea mai mare proporție de alimente ultraprocesate (UPF) în dieta lor aveau cu 39% mai multe șanse de a dezvolta hipertensiune arterială decât cele cu cea mai mică proporție.

Citește și: Țara care oferă asistenților medicali salarii de 4.000 €. De cinci ori mai mari decât în România

Cel de-al doilea studiu, o analiză amplă la care au participat peste 325.000 de bărbați și femei, a arătat că cei care consumau cea mai mare cantitate de UPF aveau cu 24% mai multe șanse de a avea evenimente cardiace și circulatorii grave, inclusiv atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale și angină pectorală.

Prelucrarea este problema

Produsele, realizate prin intermediul unei serii de procese industriale, sunt adesea bogate în sare și zahăr și pot conține aditivi și conservanți. Acestea includ cereale pentru micul dejun, mâncăruri gata preparate, pizza congelată, dulciuri și biscuiți.

În primul studiu, legătura dintre consumul de UPF și un risc mai mare de hipertensiune arterială a rămas chiar și după ce cercetătorii și-au ajustat analiza pentru a ține cont de impactul sării, al zahărului, al grăsimilor și al altor nutrienți. Acest lucru sugerează că prelucrarea în sine este cea care dăunează.

Potrivit studiului mai amplu, o creștere cu 10% a consumului de UPF în aportul zilnic de calorii a fost asociată cu un risc crescut cu 6% de boli de inimă. 

Care sunt produsele ultraprocesate pe care le găsești și în magazinele românești

Alimente ultraprocesate sunt acele alimente trec prin multiple procese (extrudare, măcinare etc.) și, în plus, conțin multe ingrediente adăugate, printre care și aditivi nocivi. Exemple sunt băuturile răcoritoare din comerț, ciocolata, bomboanele, înghețata, cerealele îndulcite pentru micul dejun, chipsurile, supele la plic, hot dog-ul, cartofii prăjiți, salamurile, cârnații, crenvurștii, hamburgerii și multe altele.

Alimentele aflate și în magazinele românești care cresc riscul de atac de cord și accident vascular

"Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine de ce au fost găsite aceste legături și care sunt mecanismele. De exemplu, nu știm în ce măsură acest lucru este determinat de aditivii artificiali sau de nivelurile ridicate de sare, zahăr și grăsimi pe care aceste alimente tind să le conțină.

"Știm însă că lumea din jurul nostru nu face întotdeauna ca opțiunea sănătoasă să fie cea accesibilă și la prețuri accesibile. Dimpotrivă, alimentele mai puțin sănătoase sunt adesea în centrul atenției. Pentru a aborda acest aspect, avem nevoie de o strategie cuprinzătoare care să creeze un mediu care să îi sprijine pe oameni să trăiască o viață lungă și sănătoasă.