La nivel mondial și european se fac pași majori pentru tratamente din ce în ce mai personalizate. Cu toate acestea, foarte multe partide politice au prezentat în timpul campaniei electorale, ca pe o mare realizare, accesul compensat 100% la medicamentele esențiale.
Ce sunt medicamentele esențiale și care este rolul lor într-o politică a medicamentului ce ar trebui să vină cu soluții pentru diminuarea decalajului României față de media statelor europene în accesul la servicii și tratamente inovatoare și de calitate?
Medicamentele esențiale sunt acele soluții terapeutice considerate cele mai eficace, sigure și cost-eficace (eficiente) de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Ele sunt recomandate de către OMS ca reprezentând un minimum necesar celui mai elementar sistem de sănătate pentru a răspunde priorităților de sănătate (bolilor prioritare). Prioritățile de sănătate mondiale sunt selectate pe baza relevanței actuale și viitoare din punctul de vedere al sănătății publice și a potențialului lor de a beneficia de un tratament sigur și cost-eficace.
Informații despre medicamentele esențiale se regăsesc în Lista Medicamentelor Esențiale elaborată de Organizația Mondială a Sănătății începând cu 1977 și actualizată la fiecare 2 ani.
Lista medicamentelor esențiale se poate adapta la nivel local în funcție de bolile cele mai întâlnite într-o țară și de prioritățile de sănătate publică decise de autorități și nu are caracter obligatoriu de adoptare. Progresele științelor medicale și ale cercetării în domeniu, corelate cu profilul clinic care este specific individului, fac de dorit existența mai multor alternative terapeutice, pentru a răspunde adecvat pacientului potrivit.
Procesul de compensare al medicamentelor în România este unul specific, care se bazează pe o metodologie de evaluare a tehnologiilor medicale. Majoritatea medicamentelor esențiale sunt compensate 100% prin diferite modalități în România. Faptul că sunt compensate 100% nu însemnă însă întotdeauna că sunt și disponibile în cantități suficiente pentru pacienții din România. Disponibilitatea lor uneori limitată este influențată atât de faptul că nu există registre de patologie care să ofere o privire de ansamblu asupra numărului de pacienți, cât și de alte aspecte ale politicii farmaceutice în România (preț scăzut, lipsă de predictibilitate legislativă, procese administrative care întârzie intrarea pe piață sau compensarea
medicamentelor).
De ce nu este suficient să avem doar medicamente esențiale
Medicamentele esențiale reprezintă un minim care ar trebui să fie disponibil într-un sistem de sănătate. Un sistem de sănătate robust, orientat către viitor, care își dorește să ofere cetățenilor lui acces la servicii și tratamente măcar la nivelul mediei europene, trebuie să tindă către inovație și progres sustenabil dar continuu.
Datele Federaţiei Europeane a Industriei şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA) arată că, grație inovației, cetățenii europeni au astăzi o speranță de viață cu 30 de ani mai mare comparativ cu cea de acum un secol. Creșterea speranței de viață cu 1,74 de ani, înregistrată în perioada 2000 – 2009, se datorează în procent de 73% medicamentelor inovatoare.
Inovația salvează vieți
Cu peste 7.000 de medicamente în curs de dezvoltare, noul val de inovație medicală va juca un rol cheie în abordarea provocărilor cu care se confruntă pacienții și sistemele de sănătate. Dintre cele 7.000 de medicamente, peste 1.800 adresează diverse tipuri de cancer, 1.120 bolile imunologice, 1.256 bolile infecțioase și alte 1.329 bolile neurologice.
Cu toate acestea, România este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește accesul pacienților români la medicamente inovatoare. Principalele motive sunt un sistem de rambursare inconstant și impredictibil, o metodologie de preț care promovează cele mai scăzute prețuri din Europa și lipsa unei strategii de încurajare a inovației.
Studiul Patients W.A.I.T Indicator Survey 2019 (IQVIA), realizat pentru EFPIA și lansat în mai 2020, arată că, din 172 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2015-2018, doar 36 (1 din 5) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 15 martie 2020. Germania a introdus la compensare 147 de medicamente, Italia 124, Slovenia 77, Ungaria 59, iar Bulgaria 56.
Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții români, în sistem de compensare, este de doar 20%, în timp ce 72% dintre medicamente nu sunt disponibile nici in sistem compensat, nici în cel privat.
Potrivit datelor studiului, timpul de la aprobarea de punere pe piață dată de Agenția Europeană a Medicamentului până la accesul unui nou medicament pe piața din România în sistem de compensare este de aproximativ 27 de luni (812 zile), în timp ce alți europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania 127 de zile, Italia 436,
Bulgaria 687).
Fără un acces constant la terapii de ultimă generație, România nu va putea ține pasul cu ceea ce se declară politic ca deziderat al ultimilor ani - dorința ca pacientul român să fie tratat la standardele actuale ale Uniunii Europene.
Orice întârziere cauzată de procese administrative birocratice (analiza dosarelor de compensare, publicarea hotărârilor de guvern și a protocoalelor de prescriere) și lipsa fondurilor necesare inovației vor costa pacientul român zile de viață cu o calitate scăzută sau chiar zile de viață pierdute în unele cazuri (destul de multe din păcate) de patologii grave.
39 de medicamente noi, compensate de la 1 ianuarie 2020
Deși încă înregistrăm un decalaj față de alte țări europene, în ultimii ani s-au făcut progrese cu privire la accesul la noi medicamente.
În 2020, 31 de molecule inovatoare au fost incluse în lista de medicamente gratuite şi compensate destinate pacienţilor cu boli cardiace cronice, afecţiuni oncologice, hepatice cronice şi ciroze, afecţiuni oftalmologice, boli endocrine, colagenoze majore, care sunt trataţi în cadrul programelor naţionale de oncologie, de boli neurologice, diabet zaharat, de diagnostic şi de tratament pentru boli rare şi sepsis sever.
De la 1 ianuarie 2021, alte 39 de molecule noi vor intra în lista celor compensate destinate pacienților cu afecțiuni oncologice, leucemii și limfoame, aplazie medulară, pacienți cu boli autoimune, afecțiuni rare, diabet, HIV/SIDA, pacienți cu transplant.
➔ Ioana Bianchi este Director Relații Externe ARPIM
