De ce sunt copiii mereu răciți la grădiniță? Ce trebuie să facă părinții și ce tratamente nu ajută

Camerele de gardă ale spitalelor de pediatrie sunt aglomerate atât ziua, cât și noaptea, pe fondul creșterii numărului de infecții respiratorii în rândul copiilor. Mulți părinți spun că cei mici abia se vindecă de o răceală și, după câteva zile petrecute la creșă sau grădiniță, încep din nou să tușească ori să facă febră.

De ce sunt copiii mereu răciți la grădiniță? Ce trebuie să facă părinții și ce tratamente nu ajută

Medicii explică faptul că îmbolnăvirile repetate sunt frecvente în primul an de colectivitate, când copiii intră în contact cu numeroase virusuri. În această perioadă, un copil poate trece prin până la zece episoade de infecții respiratorii, fără ca acest lucru să însemne automat că are probleme cu sistemul imunitar.

Pentru unele familii, însă, lunile de toamnă au însemnat vizite repetate la medic, tratamente și zile în care copiii nu au putut merge la grădiniță.

„Cel mare răceală, conjunctivită, acum are un adenovirus. De la grădiniţă, colectivitatea şi cel mic tot la fel, tot de la grădiniţă a luat şi el. Cel mare de aseară a început, îi curg ochişorii. Din septembrie cred că, de când a început grădiniţa, cred că e a şasea oară de când răceşte. Au stat trei săptămâni numai pe antibiotice”, povestește un părinte, potrivit Observatornews.

Citește și: Factura nevăzută a iernii. Viroze, răceli și costul mare al tratamentelor din bugetul familiei

Alte familii ajung la spital după ce simptomele copiilor se agravează, iar tratamentele recomandate inițial nu reușesc să le amelioreze starea.

„Am încercat cu metode băbeşti, tratament de la medicul de familie. Tuşeşete până vomită. A avut şi o pneumonie, a avut şi o laringită. Foarte des, săptămânal aproape. De ieri a început cu tuse, durere în gât, vomă şi a trebuie să venim cu el la spital că nu se putea altfel”, povestește unul dintre părinții ajunși la camera de gardă.

Virozele respiratorii au crescut cu până la 30%. Ce virusuri circulă în această perioadă

Potrivit medicilor, numărul infecțiilor respiratorii înregistrate în ultima lună a crescut cu aproximativ 20-30%, iar în unitățile de primiri urgențe ajung zilnic numeroși copii cu tuse persistentă, febră sau dureri în gât.

În prezent, printre agenții patogeni întâlniți frecvent se numără rinovirusurile, responsabile pentru răceala obișnuită. În paralel, medicii observă și circulația virusului SARS-CoV-2.

„Cel mai frecvent, rinovirusurile sunt acum de sezon, cele care produc răceala comună și pe lângă acestea au început să circule cazurile de infecție cu virus SARS-CoV-2. Nu avem încă un număr semnificativ de cazuri de gripă, dar vor veni, pentru că, din păcate, ultimele date oficiale spun că numărul de români care s-au vaccinat antigripal anul ăsta a fost semnificativ mai mic”, explică Mihai Craiu, medic pediatru.

Citeşte şi: Cum să îți întărești imunitatea iarna și să te ferești de gripă. Obiceiuri care îți slăbesc corpul

Specialiștii atrag atenția că sezonul gripal poate aduce o presiune suplimentară asupra spitalelor, în condițiile în care vaccinarea antigripală rămâne una dintre principalele metode de prevenire a formelor severe de gripă.

Ce recomandă medicii pentru imunitatea celor mici

Pentru părinții care au impresia că cei mici sunt bolnavi de luni întregi, medicii au o explicație: de multe ori nu este vorba despre o singură infecție prelungită, ci despre mai multe viroze succesive.

După vindecarea unui episod respirator, copilul se poate întoarce în colectivitate, unde intră în contact cu un alt virus. Astfel, simptomele reapar, uneori la intervale foarte scurte.

„Copilul poate să ia o viroză pentru cinci-şapte zile şi merge în colectivitate după ce s-a făcut bine, dar poate să capete alt virus de la un alt copil şi atunci avem o răceală care ţine două luni, dar de fapt nu este acelaşi virus, el se reinfectează intrând în colectivitate. Le dăm vitamina D aşa cum trebuie, poate şi un surplus de vitamina C, dar toate celelalte vitamine, sau siropuri, sau suplimente nu vor ajuta să elimininăm virusul, sau să nu mai ia acea viroză”, explică Camelia Păun, medic pediatru.

Specialiștii subliniază că nu există siropuri sau suplimente care să garanteze protecția împotriva infecțiilor respiratorii. Administrarea vitaminelor trebuie adaptată nevoilor copilului și recomandărilor medicale, fără a presupune că dozele suplimentare previn răcelile.

Somnul suficient, alimentația echilibrată și mișcarea regulată sunt printre măsurile recomandate pentru susținerea funcționării normale a sistemului imunitar.

„Imunitatea se antrenează, nu din borcan, ci din stil de viață, din odihnă, din activități fizice, energice, din alimente care nu sunt ultraprocesate”, precizează Mihai Craiu.

Medicii recomandă, de asemenea, ca părinții să țină acasă copiii care prezintă simptome de infecție respiratorie, în special febră sau o stare generală alterată, pentru a limita transmiterea virusurilor în colectivitate.

În cazul tusei severe, al dificultăților de respirație, al deshidratării sau al agravării stării generale, copilul trebuie evaluat medical. Antibioticele nu tratează infecțiile virale și se administrează numai atunci când medicul identifică o indicație pentru acestea.