De ce nu ar trebui să te scarpini după o pișcătură de țânțar. Descoperirea făcută de cercetători

Vara aduce cu sine mai multe pișcături de insecte, iritații provocate de plante sau reacții alergice la diverse substanțe. În aproape toate aceste situații, primul instinct este același: scărpinatul.

De ce nu ar trebui să te scarpini după o pișcătură de insectă. Descoperirea făcută de cercetători

Deși oferă o senzație de ușurare imediată, specialiștii avertizează că acest gest poate întreține inflamația și poate face ca mâncărimea să dureze mult mai mult decât ar fi fost normal.

Potrivit unui studiu citat de KSL, pielea răspunde activ la agresiunea produsă prin scărpinare, iar sistemul imunitar poate amplifica reacția inflamatorie în loc să o reducă.

Citește și: Țânțarii se tem de el ca de foc. Ce ar trebui să pui pe pervaz înainte de culcare pentru a scăpa de ei?

De ce scărpinatul prelungește mâncărimea

Senzația de mâncărime apare frecvent după înțepături de insecte, contactul cu anumite plante, metale sau alte substanțe iritante.

În momentul în care o persoană începe să se scarpine, terminațiile nervoase din piele transmit nu doar semnale de mâncărime, ci și de durere. Aceste semnale pot activa mecanisme ale sistemului imunitar, favorizând acumularea celulelor inflamatorii în zona afectată.

Citește și: Te pișcă țânțarii când stai pe terasă? Iată ce plante să pui în grădină, ca să-i alungi

Rezultatul este un cerc vicios: inflamația se accentuează, iar senzația de mâncărime persistă sau chiar se intensifică.

Dr. Daniel Kaplan, dermatolog la Universitatea din Pittsburgh, spune că diferența dintre o pișcătură ignorată și una scărpinată poate fi semnificativă.

„Ignoră o pișcătură de țânțar și mâncărimea dispare în cinci sau zece minute pentru majoritatea oamenilor”, a declarat dr. Daniel Kaplan, dermatolog la Universitatea din Pittsburgh.

Medicul atrage însă atenția asupra efectului opus atunci când apare scărpinatul.

„Dar dacă începi să te scarpini, îți devine prietenă pentru o săptămână”, a explicat dr. Daniel Kaplan.

Ce au descoperit cercetătorii în timpul experimentelor

Pentru a înțelege mai bine mecanismul, cercetătorii au analizat reacțiile pielii în cazul dermatitei alergice de contact, o afecțiune provocată de contactul cu alergeni precum nichelul sau anumite plante.

Experimentele realizate pe șoareci au arătat că animalele care s-au putut scărpina au dezvoltat inflamații mai puternice și un număr mai mare de celule implicate în răspunsul imun.

În schimb, șoarecii împiedicați să se scarpine au prezentat reacții inflamatorii semnificativ mai reduse.

Autorii studiului consideră că acest efect este legat de activarea mastocitelor, celule ale sistemului imunitar implicate în reacțiile alergice și inflamatorii. În timpul scărpinatului, acestea pot fi stimulate prin mecanisme diferite de cele activate de alergeni, ceea ce amplifică inflamația locală.

Cum poți calma mâncărimea fără să îți rănești pielea

Specialiștii recomandă evitarea scărpinatului și folosirea unor produse care reduc inflamația și calmează disconfortul.

Printre soluțiile recomandate se numără:

• creme cu hidrocortizon;
• loțiuni cu calamină;
• băi cu ovăz coloidal;
• antihistaminice, atunci când mâncărimea este provocată de o reacție alergică;
• produse cu mentol, care oferă o senzație de răcorire și reduc temporar senzația de mâncărime.

Dr. Daniel Kaplan spune că evitarea scărpinatului este cea mai eficientă metodă pentru întreruperea cercului inflamator.

„Dacă nu te scarpini, atunci rupi acel cerc mâncărime–scărpinat”, a explicat dr. Daniel Kaplan.

Medicul a descris această strategie drept „un cod de trișare”, deoarece permite pielii să se vindece mai rapid fără amplificarea inflamației.

Specialiștii recomandă consultarea unui medic dacă iritația se extinde, apar dureri intense, secreții, febră sau alte semne de infecție, deoarece acestea pot indica o complicație care necesită tratament medical.