Cum ne ucide praful

DE Radu Țincu | Actualizat: 17.01.2020 - 11:08

Așa cum am putut observa cu toții, măsurătorile arată că respirăm un aer contaminat cu praf. În București, conform specialiștilor, cotele admise sunt cu mult depășite în unele momente, în anumite zone.

SHARE

Dincolo de aceste cifre trebuie să ne punem întrebarea care este de fapt efectul inhalării acestor particule de praf asupra sănătății.

Contaminanții aerului

Aerul este contaminat de o serie de substanțe sub formă gazoasă sau de aerosoli. Aerosolii sunt sisteme de particule suspendate într-un mediu gazos.

Praful din aer reprezintă particulele capabile să producă efecte negative asupra organismului. Poate fi responsabil în generarea unor patologii respiratorii profesionale cum ar fi: pneumoconioze.

În ultimii ani au fost observate corelații între poluarea aerului și boli precum: cancer, astm bronșic, alergii respiratorii, alveolite alergice, stări de iritație ale căilor aeriene. 

Ca definiție, praful este o particulă solidă de mici dimensiuni, cu un diametru de sub 75-100 micrometri, care poate fi antrenat de curenții de aer, rămânând suspendat pentru o perioadă de timp, după care sub efectul gravitației va cădea pe sol.

În modul de mișcare al prafului nu este  doar dimensiunea acestor particule. Foarte importantă este și forma ce poate condiționa modul în care aceste particule se mișcă aerodinamic.

Tocmai de aceea au mai apărut și alte definiții pentru particule, cum ar fi: diametrul aerodinamic.

Ce conține de fapt praful din aer

Poluarea aerului cu aceste particule este extrem de variată, în funcție de zona globului, de vecinătățile orașului, în special în raport cu zonele industriale.

În aer există particule de: praf mineral (ex. cristale de silica, cuarț, ciment, cărbune); praf metalic (ex. particule de plumb, cadmiu, nichel, beriliu); particule chimice, un exemplu bun ar fi pesticidele; praf vegetal sau organic provenit din prelucrarea lemnului, bumbac, polen, prelucrarea grânelor.

Această poluare a aerului nu apare numai ca urmare a activităților industriale. Emanații de particule de praf pot să apară în mod natural ca urmare a erupțiilor vulcanice, furtunilor de nisip, sau prin prezența polenului natural din aer.

Incendiile de pădure pot elibera o serie de particule organice care vor fi preluate de curenții de aer și purtate chiar la distanțe mari.

Un exemplu actual îl reprezintă incendiile de pădure și vegetație din Australia. Norul de fum și praf rezultat din acestea a ajuns chiar și pe alte continente.

Particulele suficient de mici, astfel încât să poată pătrunde în căile aeriene, au un efect negativ asupra organismului. 

Particula poate fi eliminată prin expirație, imediat, sau poate rămâne restantă în arborele bronșic.

Depozitarea acestor particule la nivel pulmonar poate să se realizeze fie prin sedimentare, impactare, difuziune, interceptare sau depozitare mediată electrostatic.

Cu cât particula este mai fină, cu atât va ajunge mai distal, mai profund în arborele bronșic.

După depozitare, dacă particula este solubilă, aceasta se va dizolva, putând elibera substanțe toxice ce vor fi absorbite în organism.

Dacă este insolubilă va rămâne restantă la nivel pulmonar. Arborele traheo-bronșic are mecanisme de curățare a particulelor insolubile.

Mucoasa epitelială prezintă o suprafață cu cili, asemănători unor peri, care realizează o mișcare dinspre distal spre proximal, adică dinspre partea de jos spre căile aeriene superioare, menită să elimine particulele.

În zonele pulmonare care nu prezintă cili, eliminarea acestor particule se realizează prin fagocitoză, adică înghițirea de către celule numite macrofage.

Efectele particulelor de praf în organism

Chiar și depozitarea acestora în zonele superioare ale tractului respirator poate avea unele efecte negative asupra sănătății.

Cu atât mai grav este când aceste particule ajung în zonele distale ale arborelui bronșic. Efectele asupra sănătății depind de: tipul prafului inhalat, de timpul de expunere, de concentrația acestor particule în aer.

Doza reprezintă poate cel mai important element care crește toxicitatea.

Efectele expunerii zilnice la praf se văd numai după o perioadă lungă de timp, de aceea acest tip de expunere silențioasă este extrem de periculoasă pentru că nu determină manifestări acute care să ne sperie.

Întotdeauna sistemul respirator va răspunde la vătămarea produsă de particulele de praf inhalate. P

articulele iritante de la nivelul nasului sunt responsabile de apariția reacțiilor alergice la acest nivel. Rinitele alergice sunt o patologie din ce în ce mai frecventă în ultimii ani.

Dacă aceste particulele alergizante ajung și mai profund, pot provoca traheite sau bronșite. Particulele insolubile de tip cristale de silica pot determina moarte macrofagelor și eliberarea unor substanțe toxice și pro inflamatorii.

Aceste reacții inflamatorii locale pot determina în timp apariția fibrozei pulmonare, mai ales atunci când procesul inflamator se tot repetă. Acest scenariu este valabil pentru inhalarea de aer contaminat cu praf, zilnic și constant.

Procesul de fibroză reprezintă pierderea elasticității pulmonare și apariția unor boli cronice pulmonare cum ar fi: emfizemul pulmonar, boală pulmonară cronică obstructivă.

Nu toate particulele au efecte negative asupra macrofagelor pulmonare. Fierul și carbonul fagocitat în macrofage nu determină distrucția acestor din urmă.

Particulele de praf sunt responsabile de apariția astmului bronșic și întreținerea episoadelor acute ale acestei boli. Observăm astăzi, din ce în ce mai frecvent, la copii aceste manifestări ale stărilor de alergie respiratorie, care de multe ori necesită medicație specifică sau chiar spitalizare.

Oricine poate fi afectat de praf, însă cu cât respirăm mai mult praf pentru o perioadă mai lungă de timp, cu atât riscul să dezvoltăm boli pulmonare cronice este mai ridicat.

Există studii care atestă implicarea poluanților din aer în apariția diferitelor forme de cancer pulmonar. Persoanele cu boli pulmonare preexistente, fumătorii sau cei care lucrează în industrie prezintă un risc suplimentar de  îmbolnăvire.

Ce e de făcut

Pentru a preveni poluarea aerului cu praf sunt necesare politici naționale și internaționale.

În primul rând trebuie elaborate standarde naționale care să stabilească nivelele maxime acceptate în concordanță cu cele internaționale.

Dincolo de a le stabili, trebuie depuse toate eforturile pentru a le respecta.  Aceste politici trebuie realizate interministerial și ar trebui să implice: Ministerul Sănătății, Ministerul Mediului, industria și mediul de afaceri dar și toate autoritățile locale cu implicații în protecția mediului.

Dr. Radu Țincu este medic primar ATI și șef lucrări la UMF „Carol Davila“

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -