După o revizuire ştiinţifică majoră, oamenii de ştiinţă spun că ar fi identificat o potenţială cauză pentru mai multe tipuri de cancer pentru care nu există explicaţii genetice sau legate de dieta alimentară sau stilul de viaţă.
Cercetătorii spun că au aflat de ce numărul cazurilor de cancer e în creștere. Ce suspectează
Microplasticele din aer ar putea duce la apariţia cancerului pulmonar şi de colon, sugerează o analiză a 3.000 de studii. De asemenea, aceste particule minuscule de plastic din aer ar putea cauza infertilitate.
Cauciucurile şi gunoiul care se degradează împrăştie în aer mici bucăţi de plastic, creând o formă de poluare a aerului pe care cercetătorii de la UC San Francisco (UCSF) o suspectează că ar putea cauza afecţiuni respiratorii şi de altă natură. De asemenea, particulele pot contribui la inflamaţia pulmonară cronică, care poate creşte riscul de cancer pulmonar, conform surselor citate de News.ro.
După examinarea a peste 3.000 de studii privind microplasticele, cercetătorii au ajuns la concluzia că aceste toxine minuscule sunt legate de cancerul pulmonar şi de colon, precum şi de alte boli pulmonare şi infertilitate atât la femei cât şi la bărbaţi.
Acest lucru ar putea fi semnificativ deoarece, spre deosebire de zeci de tipuri de cancer care sunt în declin, cancerele de colon sunt în creştere, în special în rândul tinerilor care nu sunt în mod normal expuşi riscului.
Totodată, cancerele pulmonare care nu sunt cauzate de fumat sunt, de asemenea, în creştere, o tendinţă care, de asemenea, a derutat experţii.
„Aceste microplastice sunt practic poluarea aerului cu particule, iar noi ştim că acest tip de poluare a aerului este dăunător”, a declarat Tracey J. Woodruff, profesor de obstetrică, ginecologie şi ştiinţe ale reproducerii la UCSF, într-un comunicat.
Prof. Woodruff conduce Programul privind sănătatea reproductivă şi mediul (PRHE) şi este autorul principal al studiului, care a apărut recent în revista Environmental Science & Technology.
Microplasticele sunt fragmente de plastic cu diametrul mai mic de 5 mm mai mici decât un bob de orez – şi sunt omniprezente în mediul înconjurător, fiind eliberate de bunuri de consum precum recipientele pentru alimente, jucăriile pentru haine, ambalajele, filtrele de ţigări şi anvelopele de la maşini. Fricţiunea uzează anvelopele împreună cu suprafaţa drumului, trimiţând fragmente de plastic în aer.
Acestea au contaminat aerul pe care îl respirăm, alimentele pe care le mâncăm şi apa pe care o bem şi au fost găsite practic în fiecare organ uman major, unde provoacă inflamaţii generalizate atunci când sistemul imunitar le recunoaşte ca fiind un invadator străin.
Acest lucru poate provoca o multitudine de probleme medicale, inclusiv leziuni ale ţesuturilor şi inflamaţii la nivelul ficatului şi inimii, iar în timp, acumularea în organism poate duce la leziuni ireversibile.
Cercetătorii californieni au concluzionat că expunerea la microplastice este „suspectată” de a juca un rol în cancerul de colon, funcţia ovariană, calitatea spermei şi bolile respiratorii, inclusiv cancerul pulmonar.
Studiile anterioare au descoperit substanţele chiar şi în creierul oamenilor şi în placenta femeilor şi estimează că expunerea la microplastice costă sistemul de sănătate din Statele Unite 289 de miliarde de dolari anual.
„Datorită expunerii omniprezente şi caracteristicilor bioacumulative ale microplasticelor, amploarea impactului asupra sănătăţii umane datorat expunerii la microplastice este foarte îngrijorătoare”, au declarat cercetătorii UC, având în vedere că se preconizează că producţia de plastic se va tripla până în 2060.
Revizuirea a analizat aproximativ 3.000 de studii pe animale şi pe oameni, care au cercetat o asociere între expunerea la microplastice şi rezultatele asupra sănătăţii în sistemele respirator, digestiv şi reproducător.
Studiile au sugerat o legătură puternică între microplastice şi modificările din sistemul digestiv şi cancerul de colon, deoarece particulele minuscule perturbă stratul protector de mucus din colon şi pot favoriza dezvoltarea tumorilor.
„Am ajuns la concluzia că expunerea la microplastice este «suspectată» de a avea un impact negativ asupra colonului şi intestinului subţire la om”, scriu cercetătorii.
Potrivit acestora, microplasticele sunt „suspectate” de a provoca moartea celulelor intestinale şi inflamaţii cronice, precum şi de a avea un impact negativ asupra sistemului imunitar intestinal.
„În toate rezultatele, am identificat că expunerea la microplastice este «suspectată» a fi un pericol digestiv pentru oameni, inclusiv o legătură suspectată cu cancerul de colon, utilizând abordarea caracteristicilor cheie ale substanţelor cancerigene”, au declarat cercetătorii.
Microplasticele sunt, de asemenea, suspectate de a avea un impact asupra fertilităţii, deoarece pot avea un efect potenţial asupra echilibrului hormonal în sistemul reproducător, afectând calitatea şi numărul spermei la bărbaţi şi afectând funcţia ovarelor şi a placentei la femei.
Unul dintre studii a descoperit o asociere între microplasticele detectate în placentă şi greutatea mică la naştere, în timp ce altul a descoperit o legătură între microplasticele din lichidul amniotic şi naşterea prematură.
Expunerea la microplastice este legată de funcţionarea şi dezvoltarea nefavorabilă a ovarelor.
„Am concluzionat că expunerea la microplastice este «suspectată» de a avea un impact negativ asupra calităţii spermei şi sănătăţii testiculare la om”, mai arată autorii studiului.
Echipa UC a descoperit, de asemenea, o asociere între microplastice şi funcţia pulmonară slabă, particulele provocând inflamaţii la nivelul căilor respiratorii.
Particulele provoacă leziuni pulmonare şi inflamaţii pulmonare cronice, care pot creşte riscul de cancer pulmonar.
„În toate rezultatele care au fost evaluate complet, am identificat că expunerea la microplastice este «suspectată» a fi un pericol pentru sistemul respirator uman”, au adăugat cercetătorii.
„Aceste microplastice sunt practic poluarea aerului cu particule, iar noi ştim că acest tip de poluare a aerului este dăunător”, a declarat al analizei, autorul principal Tracey J. Woodruff, profesor de obstetrică, ginecologie şi ştiinţe ale reproducerii la UCSF, comentând rezultatele.
Microplasticele sunt răspândite şi mobile în mediu, fiind detectate în aer, apă de suprafaţă, plaje costiere, sedimente şi alimente, scriu cercetătorii.
Ele au fost descoperite în locuri îndepărtate şi virgine, inclusiv în Antarctica, în tranşeele oceanice adânci şi în gheaţa marină arctică.
Datorită dimensiunilor lor mici, microplasticele pătrund şi sunt distribuite mai uşor în corpul uman în comparaţie cu particulele mai mari; microplasticele au fost măsurate în placenta, laptele matern şi ficatul uman, susţin autorii.
În fiecare an, companiile din întreaga lume produc aproape 460 de milioane de tone metrice de plastic. Se estimează că această cantitate va ajunge la 1,1 miliarde până în 2050.
Lucrarea este prima revizuire sistematică a microplasticelor utilizând metode standard de aur aprobate de Academia Naţională de Ştiinţe din Statele Unite.
Majoritatea studiilor din revizuire s-au bazat pe animale, însă cercetătorii au afirmat că concluziile se aplică probabil şi oamenilor, deoarece aceştia sunt expuşi la multe dintre aceleaşi riscuri.
Studiul dezvoltă un raport la care cercetătorii au lucrat anul trecut cu grupul de dovezi ale politicii de stat din California (CalSPEC). Consorţiul include experţi din cadrul Universităţii din California şi furnizează dovezi pentru factorii de decizie politică din cadrul Legislativului statului California.
„Îndemnăm agenţiile de reglementare şi liderii politici să ia în considerare dovezile din ce în ce mai numeroase privind efectele nocive ale microplasticelor asupra sănătăţii, inclusiv cancerul de colon şi pulmonar”, a declarat Nicholas Chartres, primul autor al studiului, care a condus echipa ştiinţifică de la PRHE şi este acum profesor şi cercetător la Universitatea din Sydney, Australia.
