6.666 anti-COVID-19. Câte paturi de terapie intensivă și câți specialiști are, de fapt, România

DE Petre Bădică | Actualizat: 05.12.2020 - 22:40
Foto: INQUAM PHOTOS/ Virgil Simionescu

Doar patru specializări pot prescrie tratamente pentru bolnavii de coronavirus. ATI înseamnă Anestezie și Terapie Intensivă și este anticamera morții.

SHARE

La ora 13.00, România își ține respirația. Se anunță numărul noilor cazuri de infectări cu COVID-19 din ultimele 24 de ore. Se fac comparații cu zilele precedente, se stabilesc noi recorduri. Dramatismul situației medicale din România este, însă, dat de numărul pacienților internați la ATI. 

ATI înseamnă Anestezie și Terapie Intensivă și este anticamera morții. Aici, medicii dau bătălia finală pentru a-i ține în viață pe bolnavii infectați cu coronavirus.

De aceea, numărul bolnavilor ajunși la ATI este cel mai important barometru al pandemiei.  Când nu vor mai fi locuri libere la terapie intensivă, medicii vor începe să aleagă pe cine tratează. Și, implicit, cine moare și cine trăiește.

O istorie la terapie intensivă 

În luna martie, existau 700 de paturi de terapie intensivă pentru bolnavi de COVID-19. Numărul, considerat mic, a fost unul dintre motivele pentru care s-a decis închiderea țării și impunerea unor măsuri foarte dure de carantină. Carantina a fost necesară pentru a ne pregăti pentru ce e mai rău. 

Ministrul Nelu Tătaru a anunțat recent că există 1.200 de paturi de terapie intensivă și că, în curând, se va ajunge la 1.500 paturi. 

Șeful statului, Klaus Iohannis, a spus că, „la acest moment, avem, conform rapoartelor din secțiile spitalelor, 3.065 de paturi de Terapie Intensivă pentru toți pacienții, nu doar COVID, 2.252 de ventilatoare mecanice, 2.756 de monitoare și o serie întreagă de echipamente achiziționate cu diverse surse de finanțare”.

S-a câștigat timp. Ministerul Sănătății a desfășurat mai multe proiecte de achiziție de ventilatoare, monitoare, paturi și alte echipamente necesare secțiilor de Terapie Intensivă, 

Ce spun datele oficiale

Datele de la Institutul Național de Statistică sunt mai optimiste decât cele enunțate de minstrul Tătaru și de președintele Iohannis. INS anunță că ar exista 5.181 de paturi de terapie intensivă dintr-un total de 134.207 de paturi de spital la nivel național.

Un document intitulat „Activitatea unităților spitalicești - 2019” arată că, din cele 5.181 de paturi de terapie intensivă, 5.148 sunt la oraș și numai 33 în mediul rural. Un număr de 403 de paturi sunt pentru copii, iar 1.526 sunt paturi clinice. Un număr de 4.685 de paturi ATI sunt în spitalele publice, restul de 496 în privat.

Colegiul Medicilor din România, Ministerul Sănătății și Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă au refuzat să comenteze, pentru Newsweek România, discrepanța dintre aceste cifre. 

O explicație a venit de la medicul primar ATI Radu Țincu, de la Spitalul Floreasca. Acesta a arătat că un pat pentru tratarea unui pacient grav cu COVID-19 implică costuri între 30.000 și 50.000 de euro. Date fiind aceste costuri, nu toate paturile de terapie intensivă din țară sunt dotate pentru a îngriji pacienți ATI, ci numai un sfert.

Nevoia de medici

„În mod normal, trebuie să existe 2 asistente la un singur pat din terapie intensivă. Pacientul grav necesită măsuri elaborate. Mai mult, la 10 paturi de terapie intensivă, trebuie să fie 3 medici specialiști ATI, conform normativelor europene”, a declarat dr. Radu Țincu.

Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor din România și Societatea de Terapie Intensivă au refuzat, de asemenea, să comunice numărul medicilor ATI care profesează. Diverse surse ofciale vorbesc despre 1.200 de medici specializați în terapie intensivă. 

Raportul citat mai sus, documentat tot de INS și consultat de Newsweek România, vorbește de un număr mai mare de medici de terapie intensivă și anume 2.311, dintre care 1.572 sunt femei. Dintre aceștia, un număr de 942 sunt medici rezidenți. Un număr de 44 de medici de terapie intensivă se ocupă de copiii ajunși în stare foarte gravă. 

De ce medicii de terapie intensivă sunt decisivi

Nu orice medic se poate ocupa de pacienții bolnavi de COVID. Există patru specializări care pot prescrie un tratament pentru pacienții infectați: ATI, interne, pneumologie și boli infecțioase. Un doctor detașat să îngrijească bolnavi COVID este obligat să urmeze un protocol strict, prescris de un medic cu una din cele patru specializări mai sus menționate.

„Acoperirea deficitului de personal medical în situații de risc epidemiologic și biologic se realizează prin detașare în condițiile Legii 136/2020, articolul 19 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice  în situații de risc epidemiologic și biologic.

Foto: INQUAM PHOTOS/ Virgil Simionescu

Astfel, în urma constatării deficitului de personal de către direcțiile de sănătate publică sau de către inspectoratul județean pentru situații de urgență, pe durata instaurării măsurii în domeniul sănătății publice, personalul medical, paramedical și auxiliar specializat din sistemul public poate fi detașat cu acordul persoanei detașate, iar, în lipsa acestuia, în condițiile pezentei legi, pe o durată de cel mult 30 de zile, prin ordin al ministrului Sănătății, al șefului Departamentului pentru Situații de Urgență sau al persoanei desemnate de acesta sau, după caz, al conducătorului instituției angajatoare”, arată un document al Colegiului Medicilor. 

Cum se acordă asistența

„Unde nu există medic specialitatea boli infecțioase, iar această lipsă nu a putut fi suplinită prin angajarea unui medic cu această specialitate, potrivit ordinului invocat mai sus, medici cu alte specialități, medici rezidenți sau medici de familie, medici voluntari de orice specialitate au obligativitatea asigurării supravegherii asistenței medicale pe parcursul a 24 de ore, supervizați de un medic infecționist (inclusiv telefonic). 

Atribuțiile personalului medical sunt de a efectua zilnic vizita pentru evaluarea stării generale, evaluarea simptomatologiei, determinarea temperaturii, a saturației de oxigen și a tensiunii arteriale și comunică cu medicii specialiști de boli infecțioase sau de pneumoftiziologie dacă apar modificări în parametrii prestabiliți”, arată un document al Colegilor Medicilor obținut de Newsweek România.

Medici care riscă pușcăria

În acest moment, România are 2.223 de medici cu specializarea medicină internă, 921 medici de boli infecțiose. 1.211 de medici pneumologi și 2.311 la ATI. În total, 6.666 de medici au specializarea necesară pentru a se ocupa de bolnavii infectați cu coronavirus. Sau pentru a coordona activitatea altor cadre medicale.

O lacună legislativă arată că medicii care nu au aceste specializări și tratează bolnavi COVID-19 pot fi acuzați de comiterea unei infracțiuni: exercitarea abuzivă a profesiei.

Avocatul Doru Costea a semnalat că: „în condițiile de pandemie, în care, prin Ordin al Ministerului Sănătății, s-a extins rețeaua spitalelor de altă specialitate, spitale care sunt obligate să primească/trateze pacienți COVID, indiferent de specialitatea secțiilor implicate în această operațiune și, corespunzător, a medicilor de altă specialitate angajați în aceste secții, se impune de urgență modificarea, prin lege sau OUG, a textelor sau articolelor privitoare la limitarea actului medical la specialitatea pentru care medicul respectiv a primit autorizația de liberă practică. 

Depășirea competențelor de specialitate constituie infracțiune și, în consecință, medicii obligați să efectueze acte medicale pentru o specialitate pentru care nu au autorizație de liberă practică trebuie protejați printr-o lege sau OUG”.

Medici, după gratii

Senatorul USR, Adrian Wiener, coordonator al secției COVID-19 a Spitalului Județean Arad, a confirmat, pentru Newsweek România, pericolele la care sunt expuși medicii și care au fost invocate de avocatul Costea: 

„Este adevărat. Am mai spus-o: ortopezi fizioterapeuți tratează bonavi de COVID. Sigur că sunt în afara acoperirii de malpraxis și sigur că Guvernul trebuie, prin Ordonanță de Urgență, să găsească o formulă de limitare a răspunderii civile și penale pentru cadrele medicale obligate să lucreze adiacent specialității lor. Altfel, e exercitare abuzivă a unei profesii“.

Newsweek România a demonstrat că la Colegilor Medicilor se știa, cel puțin de pe 2 noiembrie, de posibilitatea ca doctorii să fie acțio­nați în civil și în penal că au tratat pacienți COVID în afara
specialității lor. 

Pe 25 noiembrie, când am scris acest articol, Colegiul Medicilor și Ministerul Sănătății nu rezolvaseră această chestiune din punct de vedere legal. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.