Cei zece ani ai lui Klaus Iohannis ca președinte al României au însemnat trecerea de la lupta cu "ciuma roșie" la coabitarea cu ea. Pe plan extern România a devenit un partener de bază pentru UE și NATO. În țară, cele două mandate au fost complet diferite, cu lumini și umbre.
Klaus Iohannis, de la lupta cu "ciuma roșie", la rotativa PSD-PNL. 10 ani cu lumini și umbre
La 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis, primar al municipiului Sibiu și candidat al partidului Național Liberal, a fost ales președinte al României, cu aproape 6,3 milioane de voturi.
Au urmat două mandate prezidențiale cu lumini și umbre.
La 10 februarie 2025, Klaus Iohannis și-a anunțat demisia după ce birourile reunite ale Parlamentului au decis începerea procedurii de suspendare a președintelui.
L-a învins pe Ponta cu ajutorul Diasporei
La 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis reușea să-l învingă pe candidatul PSD, Victor Ponta după revolta românilor din Diaspora care fuseseră împiedicați să voteze în urma măsurilor luate atunci de Guvernul României al cărui prim-ministru era Victor Ponta.
Citește și: Klaus Iohannis a anunţat premierul: Marcel Ciolacu
Românii sperau că noul președinte va aduce cu el și rigoarea și seriozitatea germane pe care le demonstrase ca primar al Sibiului.
Klaus Iohannis s-a dovedit a fi un președinte mult mai puțin comunicativ, mai ales că venea după cele două mandate ale lui Traian Băsescu, un președinte “jucător”.
Pe plan extern, Klaus Iohannis a fost un partener serios atât în relația cu Uniunea Europeană, cât și cu NATO.
Pe plan intern, în primul său mandat, 2014 – 2019, s-a remarcat prin opoziția pe care a făcut-o față de deciziile abusive ale PSD, în special în perioada în care social democrații erau conduși de Liviu Dragnea.
Geaca roșie și elefanții de la Guvern
Definitoriu este momentul din ianuarie 2017, când Klaus Iohannis mergea îmbrăcat cu celebra geacă roșie în Piața Universității din București, unde peste 20.000 de oameni protestau faţă de proiectele de ordonanţă emise de Ministerul Justiţiei, condus de Tudorel Toader, privind graţierea unor fapte şi modificarea Codului Penal, prin dezincriminarea abuzului în serviciu. Celebra Ordonanță 13, care-I servea lui Liviu Dragnea, avea să declanșeze cele mai mari proteste de stradă după 1989.
Citește și: Iohannis: Chestiunea guvernului nu este absolut deloc îngrijorătoare
Atunci le-a promis celor care se aflau în stradă că PSD, “Ciuma roșie”, va devni istorie. În al doilea mandat avea să formeze o alianță din care făcea parte și PSD.
La 18 ianuarie 2017, Klaus Iohannis participa la ședința Guvernului Grindeanu și vorbea despre “cei doi elefanți din încăpere”.
Presa vehiculase că Guvernul va adopta în acea zi o OUG privind amnistia și grațierea. Ordinea de zi a Executivului nu a fost publică înainte de începerea ședinței, un lucru atipic.
„Cunoașteți povestea că este un elefant în încăpere dar nu se vede. Sunt doi elefanți, ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale. Evident că și despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineață. Domnia sa mi-a spus că discuția avusese loc cu anumiți colegi din Guvern și că nu vor a fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni grațierea și modificarea codurilor penale”, a declara atunci Klaus Iohannis.
Sorin Grindeanu i-a promis că, în viitor, astfel de modificări vor fi anunțate public înainte de a fi discutate.
Ulterior, Klaus Iohannis și președinta CSM au sesizat Curtea Constituțională privind constatarea unui conflict între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale, însă CCR nu i-a dat câștig de cauză.
Primul șef de stat din Europa Cetrală și de Est în vizită la Trump
Vizita pe care a făcut-o la Casa Albă, în iunie 2017, a fost prima a unui șef de stat din Europa Centrală și de Est în mandatul Președintelui Donald Trump și a fost urmată, doi ani mai târziu, de o nouă întâlnire.
În ianuarie 2015, Klaus Iohannis a inițiat consultări cu partidele politice parlamentare care s-au concretizat prin încheierea Acordului privind creșterea bugetului alocat Apărării la 2% din PIB.
Descriindu-se drept un ”pro-european convins”, Iohannis a evocat summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, prima reuniune a șefilor de stat sau de guvern din UE găzduită de România și întâia astfel de reuniune organizată chiar de Ziua Europei. Sub deviza ”spiritului de la Sibiu”, Iohannis a subliniat că liderii UE și-au asumat atunci să apere o Europă unită.
Citește și: Klaus Iohannis se întâlnește cu președintele SUA, Joe Biden
Incidentul cu paltonul
Un incident de protocol a avut loc pe 10 februarie 2015, la aterizarea aeronavei prezidențiale la Paris unde avea loc prima sa întâlnire bilaterală oficială cu omologul său, Francois Hollande. Klaus Iohannis s-a enervat în momentul în care a coborât din avion și s-a dus spre limuzina oficială care îl aștepta lângă scara aeronavei.
Președintele a ajuns singur la ușa limuzinei, fără să-l secondeze vreun membru al delegației sau un organizator, și-a scos singur haina și, după ce a așteptat câteva secunde să i-o ia cineva, a aruncat-o pe capota mașinii. Potrivit unor surse diplomatice, a fost vorba despre o gafă a protocolului francez.
La scurt timp, haina a fost luată de pe capotă de un membru al delegației, care i-a dat-o generalului Lucian Pahontu, șeful Serviciului de Pază și Protecție (SPP).
O sursă din delegația oficială a declarat că președintele Iohannis a reacționat în acest fel după ce ofițerul francez care se află lângă el nu a schițat nici un gest pentru a-i lua haina.
În 2019, Klaus Iohannis spunea că în ultimii doi ani nu mai fusese în concediu, pentru că a trebuit să apere România de PSD.
Al doilea mandat, câștigat fără drept de apel în fața Vioricăi Dăncilă
La 21 decembrie 2019, Klaus Iohannis își începea al doilea mandat după o cursă electorală câștigată fără probleme în fața Vioricăi Dăncilă.
Două evenimente majore pe plan mondial, pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina urmau să marcheze acest mandat.
Citește și: Klaus Iohannis s-a oferit să fie primul român vaccinat
În 2019, Ludovic Orban conducea un guvern minoritar, iar Marcel Ciolacu era preşedintele Camerei Deputaţilor. Mai multe surse politice confirmă faptul că a existat o înţelegere PSD-PNL-Klaus Iohannis pentru alegeri anticipate. De altfel, a fost făcut şi primul pas concret: în ianuarie 2020, Guvernul Orban a căzut prin moţiune de cenzură, după ce şi-a asumat revenirea la alegeri în două tururi pentru primari.
În realitate, a fost doar un pretext ca Parlamentul să respingă două propuneri de prim-ministru, astfel încât preşedintele să poate declanşa alegeri anticipate, conform news.ro. Însă în loc de noi alegeri a venit pandemia de coronavirus.
Pe fond de criză pandemică, liderul PNL Ludovic Orban a revenit în fruntea Guvernului cu voturile PSD, iar România a intrat în stare de urgenţă.
”Jó napot kívánok, PSD!”
În aprilie 2020, un proiect de lege iniţiat de UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc a trecut tacit, deci fără să fie dezbătut, de Camera Deputaţilor.
De la Cotroceni, preşedintele Iohannis l-a acuzat pe Marcel Ciolacu că a uneltit cu UDMR să vândă Ardealul.
„Jó napot kívánok, PSD! (Bună ziua, PSD! - n.r.) Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaţilor o lege prin care dă autonomie largă Ţinutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD! Este incredibil ce înţelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, guvernul, celelalte autorităţi ne luptăm pentru vieţile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament, ca sa dea Ardealul ungurilor”, acuza Klaus Iohannis.
Ulterior, Senatul a respins proiectul de lege, iar UDMR a reacționat vehement.
„Klaus Iohannis, isterizat si nervos, a avut o declaraţie nedemnă pentru un preşedinte, cu un mesaj tipic PRM-ist violent şi periculos: ungurii ne iau Ardealul. Preşedintele trebuie să-şi ceară scuze pentru acest derapaj periculos”, a spus Kelemen Hunor. Preşedintele nu şi-a cerut scuze, iar momentul a marcat ruptura dintre UDMR şi Klaus Iohannis, în condiţiile în care etnicii maghiari l-au votat masiv pe Iohannis şi la alegerile prezidenţiale din 2014, şi în 2019.
”Dezamăgirea faţă de Iohannis este la fel de mare pe cât a fost şi speranţa de mare”, spunea Kelemen Hunor, într-un interviu pentru Insider politic.
Demisia lui Ludovic Orban
În toamna anului 2020, în valul doi al pandemiei, preşedintele Iohannis a continuat războiul cu PSD. ”Îndepărtarea PSD de la butoanele puterii poate să fie, în sfârşit, definitivă! Trebuie să lăsăm în urmă definitiv acest coşmar”, îndemna Iohannis în campania electorală. Cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din decembrie 2020, preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut premierului Ludovic Orban să închidă pieţele pentru a limita interacţiunea dintre oameni.
Măsura, venită în apropierea sărbătorilor de iarnă, a stârnit un noul val de critici la adresa PNL, iar liberalii au pierdut alegerile parlamentare în faţa PSD, în ciuda susţinerii preşedintelui Iohannis. Imediat, Ludovic Orban a demisionat din fruntea Guvernului, nu şi a partidului.
Preşedintele Klaus Iohannis l-a numit premier interimar pe ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, unul dintre apropiaţii săi.
Ulterior, PNL-USR-UDMR au format o coaliţie de guvernare, cu Florin Cîţu în poziţia de prim-ministru. Ludovic Orban era instalat în fruntea Camerei Deputaţilor, iar PSD, sub conducerea lui Marcel Ciolacu, trecea în opoziţie, deşi se clasase pe primul loc la alegeri.
În septembrie 2021, Ludovic Orban şi Florin Cîţu s-au luptat pentru funcţia de preşedinte al PNL. A învins Cîţu, cu susţinerea vădită a preşedintelui Iohannis, însă o parte dintre liberali l-au huiduit pe şeful statului în momentul în care şi-a făcut apariţia la Congresul PNL. ”Festivalul democraţiei din PNL ne-a omorât”, a spus liberalul Gheorghe Flutur la finalul competiţiei. Învins, Ludovic Orban şi-a anunţat demisia din fruntea Camerei Deputaţilor şi a anunţat că ”nu mai există niciun parteneriat" cu preşedintele Iohannis.
Monstruasa coaliție și rotativa guvernamentală
Pe 25 noiembrie 2021, la 10 luni de când le cerea românilor ”să lase definitiv în urmă coşmarul PSD”, preşedintele Klaus Iohannis aducea PSD la guvernare, în alianţă cu PNL şi UDMR.
Momentul a însemnat ruperea oricărei relaţii politice între Iohannis şi USR.
Pentru funcţia de prim-ministru a fost ales generalul Nicolae Ciucă.
Tot atunci s-au stabilit și condițiile rotativei guvernamentale.
Conform acordului, Nicolae Ciucă a fost prim-ministru până pe 25 mai 2023, apoi PSD a preluat funcția de premier, Marcel Ciolacu devenind prim-ministru.
Florin Cîţu, ales în funcția de președinte al PNL, la 25 septembrie 2021, a rezistat în această funcție doar 6 luni, apoi, pe 1 aprilie 2022, a fost înlăturat, iar Nicolae Ciucă i-a luat locul.
Deplasări extravagante cu avioane private
În 2022, Klaus Iohannis a efectuat deplasări externe de 3,3 milioane de euro.
În 2023, el a mers în turnee în Africa, America de Sud și Asia epuizând banii de deplasări externe încă din iunie. Guvernul i-a suplimentat fondurile cu 1,5 milioane de euro anul trecut. În 2023, Iohannis a vizitat Japonia, Emiratele Arabe Unite, Chile, Brazilia, Argentina și altele, plus turneul de 10 zile în Africa, din noiembrie 2023.
Toate aceste călătorii au costat peste 8 milioane de euro. În unele călătorii, avionul privat folosit de președinte a făcut escală în Sibiu, unde locuiește soția președintelui, care îl însoțește în călătoriile oficiale.
Proiectul România Educată
“România Educată” a fost proiectul de suflet al lui Klaus Iohannis, așa cum spunea chiar el, lansat în 2016.
Pe 14 iulie 2021, Klaus Iohannis a prezidat ședința de guvern în care s-a adoptat memorandumul România Educată. Premierul de atunci, Florin Cîțu a dat termen 1 octombrie 2021, pentru elaborarea pachetului legislativ care să asigure implementarea proiectului „România Educată”.
Klaus Iohannis și soția sa, Carmen, la recepția pentru șefii de stat și de guvern găzduită de Președintele Emmanuel Macron cu prilejul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris 2024 Foto: Facebook
Abia un an mai târziu, în iulie 2022, ministrul Sorin Cîmpeanu a pus în dezbatere publică proiectele de legi ale învățământului universitar, respectiv preuniversitar. „Peste 10.000 de persoane pe parcursul consultărilor s-au exprimat, au formulat propuneri. Acestea au fost integrate la nivelul Proiectului România Educată”, declara Sorin Cîmpeanu, citat de Agerpres.
În septembrie 2022, Cîmpeanu a demisionat în urma unui scandal de plagiat. Mandatul de ministru a fost preluat de Ligia Deca, fost consilier prezidențial, care a preluat legile Educației și a mai lucrat la proiecte încă cinci luni.
La 4 iulie 2023, președintele Klaus Iohannis promulga cele două legi ale Educației, privind învățământul preuniversitar și învățământul superior, desprinse din programul „România Educată”.
În ceea ce privește legea învățământului preuniversitar, noile legi ale educației propun soluții pentru combaterea violenței școlare, accesul la hrană pentru elevii din medii defavorizate, reducerea abandonului școlar și promovarea sportului.
În privința învățământul universitar, noile legi vor contribui la scăderea ratei de abandon universitar și vor alinia sistemul românesc la standardele internaționale, inclusiv din punct de vedere etic.
Candidatura ratată la șefia NATO
Președintele Klaus Iohannis anunța, la12 martie 2024, că va candida la șefia Alianței Nord-Atlantice. Anunțul președintelui a fost făcut în ziua în care se împlineau 25 de ani de la prima extindere a NATO către țările din estul Europei.
Citește și: România îl propune pe Klaus Iohannis secretar general NATO
Candidatura sa a fost primită cu scepticism atât de reprezentanți ai NATO cât și de cei ai UE.
Principalul său contracandidat, premierul Olandei, Mark Rutte, avea susținerea majorității membrilor NATO, cu excepția Turciei, Ungariei și Slovaciei. Însă Rutte a inițiat ample negocieri și a obținut și susținerea celor trei țări.
La 20 iunie 2024, Klaus Iohannis anunța că se retrage din cursa pentru funcția de secretar general al NATO.
Războiul din Ucraina
Imediat după ce Rusia a atacat Ucraina, pe 24 februarie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apãrare a ţãrii şi avut o întâlnire cu preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului. Tot atunci, premierul Nicolae Ciucã a convocat, la nivelul Guvernului, task-force-ul pentru gestionarea situaţiei generate de agresiunea militarã rusã din Ucraina.
Preşedintele Klaus Iohannis a participat, în aceeași, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, convocată ca urmare a agresiunii militare neprovocate şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, şeful statului subliniind deplina solidaritate a României cu poporul ucrainean.
Iohannis a condamnat, în intervenţia sa, în cei mai fermi termeni agresiunea armată de proporţii a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, care reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional.
Anularea alegerilor
La 28 noiembrie 2024, Klaus Iohannis convoca ședința CSAT care avea să decidă anularea alegerilor prezidențiale.
Pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului s-a aflat „analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”.
Documentele desecretizate de președintele Klaus Iohannis după ședința CSAT din 28 noiembrie arată că în urma activităților specifice pe linie de contraspionaj, au fost obținute date certe care relevă intențiile unor personae, dar și ale unui actor statal de a afecta suveranitatea statului român.
Pe baza acestor documente declasificate, Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor prezidențiale.
La 1 Decembrie, cu ocazia Zilei Naționale a României, Klaus Iohannis își cerea iertare românilor.
„Ştiu că am făcut greşeli, unele alegeri în care am investit speranţă şi încredere nu au trecut testul timpului, iar pe unii dintre dvs v-am dezamăgit. Vă cer iertare pentru că de-a lungul timpului am luat decizii care v-au nemulţumit şi pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient. Timpul nu poate fi dat înapoi, dar vă asigur că la baza tuturor eforturilor şi acţiunilor mele a stat un singur lucru: identificarea celor mai bune soluţii pentru securitatea, bunăstarea şi prosperitatea României”, a afirmat Iohannis.
