De-a lungul carierei sale politice, Dîncu a făcut declarații „tari” pe tema descentralizării, susținând că Bucureștiul impune un centralism care expune celalte regiuni la sărăcie. Când a ajuns ministru la București (în trei rânduri) a realizat prea puține pentru a descentraliza administrația publică.
Procesul de descentralizare administrativă a României nu a avut loc.
Primarul orașului Cluj Napoca, Emil Boc, a fost categoric anul trecut.
„România, exact acum 53 de ani, a făcut o reformă administrativă și de atunci nu a mai făcut nimic. Și-a creat o structură extrem de stufoasă și nefuncțională, fără niciun pic de descentralizare…
În fiecare județ există servicii deconcentrate ale ministerelor. Polonia, o țară cu o populație aproape dublă cât România, a făcut două reforme și acum are 16 motoare de absorbție a fondurilor europene”, a declarat Emil Boc la Digi24.
Avem un centralism de tip comunist
Între 2001 și 2003, Dîncu a fost ministrul Informaţiilor Publice. Între 2003 – 2004 a ajuns preşedinte la Agenţia pentru Strategii Guvernamentale.
În 2004, PSD a trecut în opoziție, iar Dîncu a devenit un puternic avocat al descentralizării.
În septembrie 2008, Dîncu lua cuvântul în plenul Senatului. A început făcând o referire la partida disputată de România împotriva Lituaniei la Cluj Napoca:
„Fotbalul este o parte a procesului de transformare a României într-o feudă a Capitalei, o recentralizare care, din când în când, are aspectele centralismului comunist.
Si aș vrea să vă spun că, dacă ne uităm în politică, o să vedem bine că, la noi, politica seamănă cu fotbalul. Sunt multe similarităţi între politică şi fotbal. Mulţi oameni de fotbal se ocupă şi de politică. Sunt mazete şi în fotbal, şi în politică, asa cum am văzut şi în meciul de sâmbătă… în programul nostru legislativ nu am văzut ca priorităţi ceea ce ar trebui să fie continuarea descentralizării României, a descentralizării administraţiei din România… Stimaţi colegi, este vorba, până la urmă, despre respectul pe care statul îl are faţă de cetăţenii săi.
Statul, din păcate, are la noi sediul doar în Capitală, într-un stat centralizat. Statul are sediul aici, în Capitală”.
„Nu putem să fim o Românie cu mai multe viteze”
În februarie 2008, Dîncu deplângea faptul că descentralizarea sărăcește România:
„Avem diferenţe şi decalaje mari între urban şi rural şi avem discrepanţe foarte mari între regiuni. Şapte din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se află printre cele mai sărace 15 regiuni ale Europei…. De aceea, cred că ceea ce spunem noi, cei din Transilvania, câteodată poate mai apăsat, legat de descentralizare, nu este o derobare faţă de datoria pe care şi Transilvania, şi Banatul, şi ceilalţi o au faţă de România săracă…
De aceea, noi trebuie ca aici, în interior - sigur, cu sprijin european -, să facem rapid o strategie de a egaliza raporturile de dezvoltare dintre regiunile noastre. Nu putem să fim o Românie cu mai multe viteze. De aceea, cred că ceea ce spunem noi, cei din Transilvania, câteodată poate mai apăsat, legat de descentralizare, nu este o derobare faţă de datoria pe care şi Transilvania, şi Banatul, şi ceilalţi o au faţă de România săracă”.
La 11 ani de la acele declarații nu s-a schimbat nimic. Eurostat a dat publicitații PIB-ul regional al țărilor membre. Topul sărăciei e condus de Bulgaria cu trei regiuni, Franța cu o regiune (Mayotte din Africa), urmată întreaga regiune nord-est din România.
Detalii AICI
Propun o comisie să rezolve situația
Tot în 2008, Dîncu a găsit și soluția pentru a rezolva (sau îngropa) problema decalajelor dintre regiunile României.
„Aş vrea ca prin această declaraţie să vă sensibilizez la un subiect care este prezent în comisia din Parlamentul European, în care lucrez - problema eliminării decalajelor dintre regiunile de dezvoltare - şi aş vrea să propun, la final, chiar o soluţie pentru munca noastră.
De aceea, propun o comisie pentru analiza capacităţii de absorbţie de fonduri a regiunilor, la care să participe societatea civilă, oameni de ştiinţă, universitari, pentru că nu cred că putem să lăsăm numai Europa să se intereseze de sărăcia noastră”, a spus Dîncu.
Din nou ministru, fără rezultate
După ce a făcut din descentralizarea României o temă prioritară, Dâncu a fost, între noiembrie 2015 și 28 ianuarie 2017 ministru Dezvoltării Regionale şi al Administraţiei Publice. Avea toate instrumentele să facă reforme pentru descentralizarea țării. Și să o influențeze în perioada 2017 – 2019 când tot PSD a fost la putere.
Doar că, în 2020, Dîncu a recunoscut că a eșuat. „În ultimii 10-15 ani, Transilvania a fost şi victima unui anumit tip de centralism venit de la Bucureşti, un centralism care a ţinut mai ales de guvernele de dreapta”, a spus Vasile Dâncu în campania electorală de anul trecut. El a dat exemplul autostrăzii Transilvania, demarat în urmă cu 16 ani.
„Acum 16 ani, exact într-o zi ca aceasta, am inaugurat lucrările autostrăzii Transilvania. Eu sunt cel care am botezat-o atunci şi prietenul meu Ioan Rus a dat prima sapă, să zicem aşa. Au trecut 16 ani şi autostrada Translvania încă este neterminată, încă nu merge nicăieri. A pornit în toate direcţiile, dar circulăm doar pe fragmente”, a spus Dîncu.
Vasile Dîncu a reintrat la guvernare în decembrie anul trecut, este numărul doi în guvern dar descentralizarea nu se vede la orizont.
Citește și: Dâncu: Transilvania, victima unui anumit tip de centralism venit de la București
Declarații controversate ale vicepremierului
„Citându-l pe președintele francez Emmanuel Macron, trebuie să revenim la valorile de acum 30 de ani, în momentul în care gândeam securitatea alături de Rusia, nu împotriva Rusiei”.
„Nu este simplu să evaluezi, nu avem metode cantitative prin care am putea să evaluăm aceste lucruri. Fiecare din aceste zone are gradul ei de periculozitate. Pentru populaţie, însă în acest moment, cea mai mare ameninţare, cred eu, sunt facturile la energie, pentru că mi se pare că energia pandemiei s-a mai diminuat în ultima vreme”.
Vasile Dîncu a anunațat că „echipa lui” i-a confecționat o mască anti-COVID despre care s-a scris că nu ar fi conformă. ”Montarea celor două măști a fost realizată în regie proprie, de către echipa mea de asistenți, care mi-a propus această soluție”, a spus ministrul.
