Siegfried Mureșan, al patrulea prim-ministru desemnat ce a fost respins de Parlament, după 1990. Cine urmează
Miercuri, Siegfried Mureșan a devenit cel de-al patrulea prim-ministru desemnat ce a fost respins de Parlament, după 1990. E cmpletează o listă ce a debutat în 2009, odată cu Lucian Croitoru, premierul desemnat de Traian Băsescu pe vremea în care era la Cotroceni.
Miercuri, guvernul prim-ministrului desemnat, Siegfried Mureșan, n-a primit votul de învestitură din partea Parlamentului, obținând doar 182 de voturi, fată de cele 233 necesare.
Astfel, europarlamentarul a devenit al patrulea premier desemnat care cade la votul din Parlament, din 1990 încoace.
De asemenea, în aceeași perioadă, există încă cinci prim-miniștri desemnați care au renunat la mandatul primit de la președintele țării, înainte să ajungă în fața parlamentarilor.
Lucian Croitoru, primul prim-ministru desemnat care a căzut la votul din Parlament
Dacă înainte de 1990 nu se punea problema votului în Parlamentul țării - Marea Adunare Națională, pe atunci - pentru învestirea unui guvern, după Revoluție lucrurile s-au schimbat pe fondul noului regim democratic și al noii Constituții.
Dar avea să treacă 19 ani până la prima experiență a refuzării de către forul legislativ a unui premier desemnat de președintele României.
Astfel, titularul de la Cotroceni de atunci, Traian Băsescu, l-a desemnat ca prim-ministru pe Lucian Croitoru, la 15 octombrie 2009, după ce guvernul Emil Boc fusese demis prin moțiune de cenzură.
Citește și: Siegfried Mureșan, după eșecul învestirii: „Partidele care au declanșat criza au votat prelungirea ei”
La 4 noiembrie 2009, Parlamentul a respins cabinetul Croitoru cu 189 de voturi „pentru” și 250 „împotrivă”, în condițiile în care erau necesare 36 de voturi pentru învestire.
Contextul politic era unul foarte tensionat: PSD, PNL și UDMR îl susțineau pe Klaus Iohannis pentru funcția de premier, în timp ce Băsescu îl desemnase pe Croitoru.
După respingerea lui Croitoru, Băsescu l-a desemnat pe Liviu Negoiță, care însă nu a mai ajuns la votul de învestitură.
Desemnarea lui a fost revocată în decembrie, iar apoi Emil Boc a fost desemnat din nou și a obținut votul Parlamentului.
Citește și: Ce spun foștii judecători CCR despre dizolvarea Parlamentului, după eșecul lui Siegfried Mureșan
În octombrie 2021, după căderea guvernului Florin Cîțu, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș să formeze guvernul.
Pe 20 octombrie, plenul reunit al Parlemntului a respins nominalizarea, Cioloș obținând doar 88 de voturi „pentru”, o diferență uriașă până la cele 234 de voturi necesare, după cum consemnează cdep.ro.
Desemnarea lui Ludovic Orban, în 2020, infirmată de Curtea Constituțională
După acest eșec, Iohannis l-a desemnat pe Nicolae Ciucă. Prima desemnare a lui Ciucă nu a dus însă imediat la vot - el și-a depus mandatul - după care a fost desemnat din nou și, în cele din urmă, guvernul său a fost învestit.
Al treilea pe listă este Adrian Veștea, desemnat de președintele Nicușor Dan și depunerea mandatului de către Eugen Tomac.
La 22 iunie 2026, Parlamentul a acordat cabinetul propus de premierul desemnat doar 189 de voturi din cele 233 necesare, respăingând astfel desemnarea.
Ultimul a fost Siegfried Mureșan - desemnat de Nicușor Dan pe 17 septembrie, care n-a reușit să-și treacă guvernul de votul parlamentarilor din 30 septembrie, scorul înregistrat fiind clar: doar 182 de voturi „pentru” din cele 233 necesare.
Un caz aparte a fost cel al lui Ludovic Orban, care, după căderea guvernului pe care-l conducea prin moțiune de cenzură, pe 5 februarie 2020, a fost desemnat a doua zi de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou cabinet.
Dar desemnarea nu era una obișnuită. Președintele urmărea în mod declarat varianta alegerilor anticipate, iar strategia era ca Parlamentul să respingă două guverne succesive, pentru a putea fi creată situația prevăzută de art. 89 din Constituție pentru dizolvarea Parlamentului.
Cinci premieri desemnați și-au depus mandatul înainte să ajungă la votul din Parlament
În acel context, președinții celor două Camere au sesizat Curtea Constituțională, acuzând existența unui conflict juridic de natură constituțională între Președinție și Parlament.
La 24 februarie 2020, prin Decizia nr. 85/2020, CCR a admis sesizările și a constatat „existența unui conflict juridic de natură constituțională între Președintele României și Parlamentul României”, conform Agerpres.
Citește și: B1TV: Două nume surpriză pe lista lui Nicușor Dan pentru funcția de premier. Pe cine ar putea nominaliza?
Curtea a stabilit că președintele trebuia să facă o nouă desemnare.
A doua zi după decizia CCR, pe 25 februarie 2020, Ludovic Orban și-a depus mandatul de premier desemnat.
Mai există, de asemenea, și cinci nume de premieri desemnați, dar care nu au mai ajuns la votul Parlamentului, depunându-și mandatul
E vorba de Theodor Stolojan (2008), Liviu Negoiță (2009), Florin Cîțu (2020), Nicolae Ciucă, la prima desemnare (2021) și Eugen Tomac, în iunie anul acesta, cel care a fost prima propunere de premier a lui Nicușor Dan după demiterea guvernului Ilie Bolojan.
Citește și: Siegfried Mureșan despre Nicușor Dan: Dificultățile politice nu justifică încălcarea Constituției
Rămâne de văzut, săptămâna viitoare, care va fi următorul nume extras din „joben” de președintele Dan și ce soartă va avea acesta.
Deocamdată se vehiculează numele lui Alexandru Nazare, ministrul interimar de Finanțe, Dan Motreanu europarlamentar PNL, Luca Niculescu, fostul ambasador al României la Paris și Sorin Grindeanu, președintele PSD.
