„Nu ne împotrivim. Poziția partidului este de echilibru, mai ales în astfel de vremuri. Ce a cerut Dragoș Popescu, de fapt, a fost un studiu de impact pe amplasament. Sunt informații de interes public”, ne-a declarat Ramona Strugariu, co-președinte REPER.
Senatorul de Dâmbovița Dragoș Popescu organizează joi, 3 noiembrie 2022, de la ora 17:00, o consultare publică la Casa de Cultură din comuna Doicești în legătură cu dezvoltarea unei mini- centrale nucleare pe amplasamentul fostei termocentrale din localitate.
„În luna mai a acestui an s-a bătut palma pentru dezvoltarea primului reactor modular mic (SMR) din România (și din lume) pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, județul Dâmbovița. Amplasamentul a fost identificat în urma unui studiu aprofundat realizat cu fonduri în valoare de 1,2 milioane de dolari primite de către Nuclearelectrica. Studiul nu este public, iar comunitatea locală nu a fost consultată cu privire la această decizie.
Este important să aflăm care sunt îngrijorările cetățenilor, mai ales ale locuitorilor din comuna Doicești și să primim răspunsuri la întrebările acestora. În acest sens, consider binevenită întâlnirea între cetățeni și autorități, instituții abilitate, politicieni și activiști sau organizații, cu scopul de a clarifica anumite aspecte și de a identifica atât avantajele, cât și dezavantajele acestei investiții”, a precizat senatorul Dragoș Popescu.
Greenpeace România a anunțat că va participa la consultarea de la Doicești, pe motiv că „tehnologia nucleară care ar urma să fie folosită nu a fost testată nicăieri în lume. În acest context trebuie menționat că reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) echipează în prezent submarinele și portavioanele nucleare ale SUA, nefiind vorba de o tehnologie nouă și periculoasă.
Acord româno-american în domeniul nuclear
România şi SUA au parafat la 9 octombrie 2020, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România, inclusiv în ceea ce privește construcția unui mini-reactor nuclear. Acordul a fost aprobat de Parlamentul României printr-un proiect de lege, promulgat de președintele Klaus Iohannis.
Scopul acordului este „relansarea noilor linii directoare de dezvoltare de capacităţi nuclearo-energetice în România care necesită o restructurare rapidă, prin valorificarea potenţialului de redefinire a direcţiilor strategice, într-o cheie diferită de cea concepută în urmă cu peste un deceniu şi bazată, în primul rând, pe investitori ce provin din ţări aliate României, în conformitate cu prevederile Memorandumului Guvernului României nr.3/20.01.2020 cu tema <<Noi politici şi linii directoare de dezvoltare a sectorului nuclearo-energetic din România>>”.
Acordul va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 30 de ani și va fi extins automat cu perioade succesive de 5 ani, dacă una dintre părți solicită acest lucru.
România nu este singura țară care dorește să construiască o mini-centrală nucleară. Cehia ar putea avea primul său reactor modular de mici dimensiuni (SMR) la Temelín poate chiar în 2032.
Acorduri pentru proiectul SMR au fost semnate cu NuScale (SUA), GE Hitachi (SUA-Japonia), Rolls Royce (Marea Britanie), EDF, KHNP şi Holtec (SUA).
Citește și: Mircea Geoană, la Newsweek Defense Summit: „Marea Neagră este mai relevantă strategic decât oricând”
În Bulgaria, energia nucleară a ajuns sinonimă cu crizele politice. Un plan mai vechi, de patru decenii, era construirea celei de-a doua centrale nucleare la Belene. Partenerul iniţial a fost gigantul rus Rosatom, care a livrat pentru proiect două reactoare, plătite de Bulgaria cu vârf şi îndesat dar nefolosite până acum. Belene a divizat puternic scena politică şi aşa polarizată între pro-occidentali şi pro-ruşi.
O idee de compromis vehiculată a fost renunţarea la Belene şi construirea unei noi unităţi la centrala veche, de la Kozlodui, cu un reactor rusesc şi tehnologie americană. Un astfel de parteneriat pare acum imposibil. Planul care capătă contur este creşterea capacităţii centralei de la Kozlodui cu unul sau două reactoare modulare de tip SMR cu tehnologie nouă americană de la compania NuScale.
Citește și: ALERTĂ Halep, acuzată oficial de dopaj. Variante de apărare de coșmar. Una îi aduce 3 ani suspendare
În Ungaria, Guvernul a decis că Rusia, prin Rosatom, va construi două reactoare în ceea ce reprezintă extinderea centralei de la Paks. Proiectul este secret, iar ce se ştie este că tehnologia va fi rusească, iar finanţarea, de 12,5 miliarde euro, vine în cea mai mare parte (10 miliarde euro) din Rusia. Paks are în prezent patru reactoare sovietice şi asigură 40% din electricitatea Ungariei. Noile unităţi ar putea intra în funcţiune în 2030. Ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a declarat recent la Washington că energia nucleară „a devenit o chestiune de suveranitate naţională“.
Compania americană Westinghouse a câştigat cursa pentru prima centrală nucleară a Poloniei. Polonezii au subliniat importanţa alianţei polono-americane în domeniul securităţii, care acoperă şi securitatea energetică. Acest parteneriat nu se va opri aici, deoarece programul nuclear al Poloniei este mai extins şi prevede construirea a şase reactoare.
