Mandatul plin putea fi folosit pentru măsuri radicale de schimbare a statului.
Coaliția fragilă ieșită din alegerile parlamentare din 6 decembrie anunță, de fapt, patru ani de negocieri și de conflicte continue.
PSD a obținut cel mai mare număr de voturi la aceste alegeri parlamentare. Relativ izolat, partidul lui Ciolacu nu are cu cine să facă majoritate, așa că va rămâne în opoziție, alături de AUR.
Viitorul guvern va fi condus de liberali, în coaliție cu USR PLUS și UDMR. Coaliția deține o majoritate care-i permite să adopte fără emoții legile organice (care necesită 50% plus unu din voturile tuturor parlamentarilor), dar nu va avea suficient sprijin pentru a modifica Constituția (care necesită două treimi din voturile parlamentarilor).
Politic, Klaus Iohannis a câștigat bătălia subterană și nedeclarată cu Ludovic Orban. Liderul PNL s-a retras de la conducerea Guvernului.
Noul cabinet se va confrunta cu numeroase probleme în 2021, prioritatea fiind bugetul de stat.
Newsweek România vă prezintă cum va arăta, politic, anul viitor.
Buget 2021: Primele constrângeri
România are, la finalul lui 2020, un deficit care se va apropia de 10% din PIB, având în vedere că UE a renunțat la regulile de prudență fiscală, pe fondul pandemiei. Însă, din 2021, acest deficit va trebui redus, astfel încât să ajungă, în 2024, sub 3%.
„În 2020, cheltuielile de personal și cele cu asistența socială reprezentă 92,3% din veniturile fiscale (inclusiv CAS). Această situație nu este sustenabilă în sine și cu atât mai mult este de judecat din perspectiva necesității corecției macroeconomice și bugetare“, a arătat Consiliul Fiscal.
„Se pot imagina soluţii pentru bugetari - pentru că nu este deloc normal ca salariul mediu bugetar să fie mai mare decât în mediul privat (...) O soluţie ar putea fi, de exemplu, săptămâna de lucru de patru zile pentru bugetari, cu reducerea cu o cincime a salariului.
Măcar aşa s-ar ajunge spre un cvasiechilibru între salariile bugetare şi salariile din mediul privat. Iarăşi, o soluţie ar fi din nou o intrare în sectorul bugetar la şapte ieşiri, cum s-a mai aplicat în trecut şi se mai pot imagina”, a propus economistul-șef al BNR, Valentin Lazea.
Acesta a arătat că, în 2021, deficitul bugetar ar putea fi de 8%, mult peste cel din alte state europene.
Actualul ministru de Finanțe, Florin Cîțu, a susținut că proiectul de buget pentru 2021 este gata, dar îl va prezenta noului Legislativ.
Eterna problemă a pensiilor speciale
Guvernul Orban nu a anulat, dar a amânat cu un an intrarea în vigoare a prevederii din Codul Administrativ privind pensiile speciale pentru primari. Viitorul cabinet ar trebui ca, după ce trece de votul Parlamentului, să ia o măsură identică – dacă va dori – până cel târziu la 31 decembrie 2020.
Premierul interimar Nicolae Ciucă nu a avut atribuții de a emite ordonanțe de urgență. Dar, ca ministrul al Apărării, s-a opus constant ca pensiile militare de stat să fie afectate în vreun fel.
Un nou lockdown
Pandemia va continua, chiar dacă mai multe țări vestice au început deja vaccinarea anti-COVID-19. Cel puțin în primele luni ale anului 2021, noul guvern va trebui să se confrunte cu această problemă.
„Eu nu intenţionez să promovez instituirea unei carantine la nivel naţional, un aşa numit lockdown, după alegerile parlamentare din 6 decembrie. Repet aceste lucruri fiindcă sunt politicieni fără niciun fel de scrupule care încearcă să se profileze cu ştiri de tip senzaţional“, declara, la final de noiembrie, președintele Klaus Iohannis.
În schimb, starea de alertă va fi menținută, cel mai probabil. Deocamdată, este în vigoare până la 12 ianuarie. Mult așteptata revenire în V a economiei nu pare că va avea loc, iar acum se vorbește, în statele UE, de o evoluție economică în W.
Coșmarul logistic al vaccinării
În 2021, România începe vaccinarea anti-COVID-19. Acest proces este o provocare, din punct de vedere logistic: vaccinurile Pfizer și Moderna trebuie transportate și menținute la temperaturi extrem de scăzute.
Strategia de vaccinare propusă de Ministerul Sănătăţii implică vaccinarea a 60-70% din populaţia ţării în primele şase luni de la aprobarea vaccinului. Vaccinarea va fi voluntară, iar primii care vor avea acces vor fi persoanele din sistemul medical, urmate de cele din categoria de risc.
Redeschiderea școlilor
Una din măsurile cele mai controversate luate de guvernul Orban a fost închiderea completă a școlilor. Rămâne de văzut ce va face noul Executiv, după ce trece vacanța de iarnă a elevilor. Teoretic, aceștia ar trebui să revină în clase începând cu 11 ianuarie 2021.
Avocatul Poporului, Renate Weber, i-a cerut ministrului Educației, Monica Anisie, să redeschidă școlile, avertizând-o că încalcă Constituția.
„Având în vedere toate acestea, Avocatul Poporului cere Ministerului Educației să ia în considerare redeschiderea școlilor, în lumina recomandării OMS”, se arată în adresa trimisă Ministerului Educației de către adjunctul Avocatului Poporului.
„Decizia guvernului este greșită, nimic nu justifică închiderea tuturor școlilor și claselor. Prin această decizie pripită guvernul îi consideră pe elevi și profesori purtătorii coronavirusului“, arăta, la 9 noiembrie, UDMR.
Moștenirea lui Dragnea: legile Justiției
În perioada regimului Dragnea, parlamentarii UDMR au votat alături de cei PSD mai multe modificări controversate la legile Justiției. În vara anului 2020, un proiect de lege inițiat de USR pentru desființarea controversatei Secții Speciale de anchetare a magistraților a fost respins de Senat.
PNL și USR au votat inițiativa legislativă, UDMR s-a abținut, în timp ce PSD și ProRomânia au asigurat voturile necesare pentru menținerea Secției Speciale.
„Dacă eu ar trebui să iau o decizie, atunci aș fi umblat la atribuțiile Secției Speciale, nu la desființare.
Poate că sunt atribuții mult prea generoase și nu pot să neg necesitatea unei secții care, separat de toate celelalte Parchete, dar în coordonarea și în structura Parchetului General, anchetează magistrații, dacă este cazul“, spunea, la 30 decembrie 2019, președintele UDMR, Kelemen Hunor.
