Primăriile, așteptări prea mari de la Planul de Reziliență: au cerut 20 de miliarde euro, primesc 4

DE Andrei Mocanu | Actualizat: 22.03.2021 - 22:49
Primăriile, așteptări prea mari de la Planul de Reziliență: au cerut 20 de miliarde euro, primesc 4

Administrațiile publice locale au văzut în Planul Național de Relansare și Reziliență-PNRR o oportunitate pentru a-și finanța proiectele de care comunitățile au urgentă nevoie. Bucureștiul a propus proiecte de 7 miliarde de euro, Iașiul a propus proiecte de 4 miliarde de euro.

SHARE

Și enumerarea poate continua. Însă, ce s-a alocat tuturor celor 3000 de UAT-uri, conform ultimei forme a documentului PNRR, aprobat vineri de Guvern, a fost o sumă de aproximativ 4 miliarde de euro.

Cum s-a ajuns la această situație ne explică Radu Dragomir, CEO Urban Scope - una dintre cele mai mari firme de consultanță și atragere de fonduri europene pentru municipalități: „Această situație a apărut ca urmare a faptului că centralizarea tuturor informațiilor într-un singur punct a făcut ca societatea să perceapă numai ecouri ale deciziilor pregătite la nivel central, fără a fi implicați în mod real în realizarea PNRR.

Administrația publică locală a perceput planul ca pe o «fata morgana», drept dovadă că în loc să propună idei de reformă, au propus seturi de proiecte care nu au sursă de finanțare în PNRR.”

Citește și: Bodyguarzii olteni ai interlopului Rechinu din Mexic, condamnați în România

În același timp, la nivel guvernamental, grupurile de lucru au lucrat intens pentru realizarea unui document care să îndeplinească toate criteriile regulamentului publicat de Comisia Europeană, să conțina reforme structurale și care să poată constitui baza de negociere.

„Vom vedea dacă abordarea «unică», unii spun curajosă, de a propune în PNRR autostrăzi care nu au nicio legatură cu ideea de «proiecte verzi» va avea succes sau va fi amendată de Comisia Europeană, a continuat Radu Dragomir.

Pornit cu mare avânt și speranță ca o oportunitate unică pentru România, Planul Național de Relansare și Reziliență, componentă a Mecanismului European de Relansare și Reziliență, este pe cale să prindă contur într-o pseudo dezbatere națională, în care o parte dintre actanți discută despre proiecte, iar cealalta parte despre reforme.

Citește și: Adriana Bahmuțeanu, la protest: „Masca mă apără de virus cum mă apără și chiloții la viol”

Prima formă a PNRR lansată în noiembrie 2020 era centrată pe soluții clare și tipuri de proiecte, dar nu conținea foarte multe referiri la reforme, ci numai un set de schimbări legislative. În forma actuală, Guvernul României propune un mix, cu un set de reforme majore precum și proiecte concrete.

„Așteptările societății sunt imense, oportunitatea de a implementa proiecte majore care să schimbe din temelii societatea este unică și dacă nu vom reuși să fructificăm acest restart la nivel național vom plăti un preț care va face ca decalajul dintre noi și Europa dezvoltată să se mărească, fapt ce va crea dezechilibre majore în societate. Planul Național de Relansare și Reziliență poate trece de la «fata morgana» la «Planul Marshall»”, încheie reprezentantul Urban Scope.

Urban Scope este o companie care a dezvoltat proiecte de mobilitate urbană, regenerare urbană și eficiență energetică.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.