SURSE Premierul a cerut Ministerului de Finanțe o grilă de impozitare a pensiilor speciale

DE Octavia Constantinescu | Actualizat: 04.07.2022 - 19:18
Premierul Nicolae Ciucă nu s-a opus în Coaliție supraimpoztării pensiilor speciale/ Foto: gov.ro

Premierul Nicolae Ciucă a solicitat Ministerului de Finanțe să vină cu o formulă aplicabilă pentru supraimpozitarea pensiilor speciale, au declarat Newsweek surse liberale.

SHARE

„Este o temă falsă, PNL nu s-a opus niciodată în coaliție supraimpozitării pensiilor speciale. Să vină Ministerul de Finanțe cu o variantă clară. Tot ce depășește salariul președintelui să fie impozitat”, au spus sursele citate. Ele au adăugat că „în PNRR se prevede eliminarea pensiilor speciale”.

În categoria pensiilor speciale, sunt încadrate în discursul public pensiile de serviciu și pensiile militare.

Pensii militare sunt în jur de 150.000. Este vorba de pensiile celor care au lucrat la MAI, MApN și SRI. Cea mai mare pensie militară era, potrivit datelor din 2020, de 35.160 de lei pe lună.

Citește și: De ce a renunțat Rusia la Insula Șerpilor. Ce rol va mai juca aceasta în război

Pensiile de serviciu sunt sub 10.000. Potrivit datelor casei Naționale de Pensii, care le plătește, 9.680 de persoane încasau pensii de serviciu, la finalul anului trecut.

- judecători și procurori: 4.452. Cea mai mare pensie medie de serviciu la această categorie este de 20.159 de lei, din care 18.894 lei cota suportată din bugetul de stat.

- corpul diplomatic și consular: 794. Pensia medie era de 5.727 de lei, din care 3.004 de lei suportaţi de la bugetul de stat.

- funcţionari publici parlamentari: 750. Pensia medie este de 4.846 de lei (2.571 de lei de la bugetul de stat).

- personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă: 1.397. Pensia medie se ridică la 11.308 de lei, din care 7.502 lei suportaţi din bugetul de stat.

- Curtea de Conturi: 573. Media este de 8.374 de lei, din care 3.761 de lei cota suportată din bugetul de stat.

- personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor: 1.724. Pensia medie este de 4.881 de lei, din care 2.681 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Citește și: SURSE PSD ar fi propus impozitarea pensiilor speciale cu 35%, dar nu s-a ajuns la un acord

De asemenea, de indemnizație specială la ieșirea la pensie beneficiază și parlamentarii, în jur de 800, media fiind în jur de 6.000 de lei. O tentativă recentă de desființare a pensiilor speciale ale parlamentarilor a picat la CCR.

Dacă supraimpozitarea se raportează la ce depășeste venitul șefului statului, atunci nivelul de la care pornește ar trebui să fie în jur de 14.000 de lei net.

Studiu comparativ pentru statele din UE

În ţările din estul Europei nu sunt pensii speciale pentru parlamentari.

În România, pensia specială a parlamentarilor reprezenta 40%, 60% sau 80% din indemnizaţia medie din ultimele 12 luni, în funcţie de numărul de mandate complete.

Ea se acordă la împlinirea vârstei standard de pensionare, fiind condiţionată doar de contribuţia timp de minim 11 ani la fondul general de pensii. Pentru 827 de foşti parlamentari, statul cheltuia lunar în jur de 4,75 milioane lei, ceea ce înseamnă o pensie medie de 5.700 de lei. Aceste pensii variau între 2.131 lei pe lună (mandat scurt în prima legislatură - 28 de luni) şi 14.827 lei (3 mandate).

Foştii deputaţi din Parlamentul European au dreptul la o pensie specială începând cu vârsta de 63 de ani. Aceasta reprezintă 3,5% din salariul pentru fiecare an complet de exercitare a mandatului, fără a depăşi 70%. În medie, pensia se ridică la 245 euro pentru fiecare an de mandat.

Un material comparativ întocmit la iniţiativa Comitetului de Control Bugetar al Parlamentului European prezintă o practică la nivelul Uniunii Europene departe de a fi unitară. România este unul dintre puţinele state foste comuniste în care parlamentarii au beneficiat de pensii speciale.

În Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia sau Slovenia, parlamentarii nu beneficiază de niciun avantaj după ieşirea la pensie, aplicându-se sistemul general valabil pentru toată populaţia.

Estonia face excepţie, foştii parlamentari beneficiind de o pensie cuprinsă între 40 şi 75% din indemnizaţia curentă, în funcţie de vechime, după un minim de 3 ani. Spre deosebire însă de România, în Estonia pensia de parlamentar nu se cumulează cu pensia "normală".

Beneficiarul trebuie să aleagă. Alte state, precum Austria sau Croaţia, au renunţat la acordarea de pensii speciale în 1997, respectiv 2013. Şi Grecia a renunţat la pensiile speciale pentru parlamentari pensionaţi după 2012. Cei pensionaţi înainte beneficiază în continuare de pensii speciale de minim 25% din indemnizaţie.

Pensia creşte în funcţie de vechime, cei cu mai mult de 10 ani de mandat putând încasa până la 3.500 de euro.

Dacă şi-au reprezentat comunitatea în legislativ timp de minimum 20 de ani, foştii parlamentari belgieni beneficiază de o pensie specială egală cu 75% din indemnizaţia de bază. Acesta este şi procentul aplicat în Cipru, unde pensia unui fost parlamentar se încadrează între 600 şi 3.000 de euro.

În Danemarca, pensia este cuprinsă între 3,25% din indemnizaţia de parlamentar după un an de mandat şi 57% după cel puţin 20 de ani. În Finlanda, parlamentarii pot beneficia de pensie specială şi după o singură lună de mandat. E drept, în acest caz pensia este de doar 0,33% din indemnizaţie.

Pensia se majorează cu acest procent pentru fiecare lună de mandat, până la un maxim de 60% din indemnizaţie. Adunată la pensia obişnuită, pensia specială nu poate depăşi nivelul unei indemnizaţii de parlamentar.

Franţa, Germania şi Suedia par a fi ţările europene cu cele mai generoase sisteme de pensii parlamentare. În Franţa, parlamentarii în funcţie contribuie la propria casă de pensii.

Dacă acesteia nu-i ajung banii pentru a achita pensiile, iar pensia minimă este de aproximativ 7.000 de euro, fondurile suplimentare necesare sunt alocate de la bugetul de stat. De asemenea, pensia parlamentară se poate cumula cu pensia "normală". În Germania, nu este necesară nicio contribuţie.

Pensia parlamentară este de 2,5% din indemnizaţie pentru fiecare an petrecut în Bundestag sau Bundesrat, ajungând la un maxim de 67,5% din contribuţie. Pensia se încasează după împlinirea vârstei standard de pensionare, de 67 de ani, dar pentru parlamentarii cu o experienţă de minimum 8 ani, vârsta de pensionare scade cu un an pentru fiecare an de mandat suplimentar.

Calculul pensiei speciale în Suedia este cel mai complicat, dar deosebit de favorabil parlamentarilor. Aceştia pot cere pensia specială şi la 30 de ani, dacă s-au plictisit de muncă. Au nevoie doar de 6 ani de serviciu în slujba cetăţenilor. E drept, pensia specială poate fi încasată timp de maximum 30 de ani, după care plata încetează de drept.

Pentru calculul pensiei se raportează numărul de ani de serviciu la 12. Cifra rezultată, plafonată la maxim 1, se înmulţeşte cu indemnizaţia medie din ultimii 5 ani şi cu 11,5%, 32,5% sau 65%, în funcţie raportul faţă de un indice al preţurilor de bază.

În Irlanda, calculul pensiei speciale este simplu: a patruzecea parte din indemnizaţia de parlamentar pentru fiecare an de serviciu. În Italia, pensia de serviciu este de 25-80% din indemnizaţie, în funcţie de vechime. Este necesar un stagiu minim de 2,5 ani de contribuţie la casa de pensii parlamentară.

În Luxemburg, pensia parlamentară este cuprinsă între o treime din ultima indemnizaţie pentru minim 10 ani de experienţă şi cinci şesimi din aceasta, după 30 de ani de Parlament. În Malta, solicitanţii de pensie specială trebuie să fi fost parlamentari timp de minimum 65 de luni.

Pensia parlamentară se ridică la a 270-a parte din indemnizaţie, pentru fiecare lună de serviciu, plafonată la două treimi din indemnizaţie. Pensia rezultată este cuprinsă între 365 şi puţin peste 1.000 de euro lunar. Un sistem apropiat este aplicat şi în Olanda: 2% din indemnizaţie pentru fiecare an de serviciu, până la maximum 80%.

La o indemnizaţie de aproximativ 8.000 de euro lunar, pensia poate ajunge deci până la 6.400 de euro. În Portugalia, este necesară o contribuţie de minimum 15 ani la fondul de pensii parlamentar, pensia rezultată fiind de 2% din indemnizaţia medie a parlamentarului respectiv, pentru fiecare an de contribuţie.

Abia ieşită din UE, Marea Britanie practică un sistem apropiat de Pilonul III de pensii de la noi. Parlamentarii contribuie, dacă o doresc, la un fond de pensii parlamentar, cu o cotă de 5,9%, 7,9% sau 11,9% din indemnizaţie, în funcţie de preferinţe. Acesta investeşte banii încasaţi în acţiuni, obligaţiuni sau titluri de stat.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.