În încercarea de a prelua o bună parte din electoratul lui Călin Georgescu, interzis de CCR la prezidențiale, Victor Ponta promite că „va închide dosarele politice”, deși nu există nicio dovadă a existenței unor „dosare politice”.
Mai mult, nici Constituția României nu-i oferă astfel de prerogative unui președinte.
Ponta promite să închidă dosarul lui Călin Georgescu. Constituția îi dă peste nas: Nu se poate!
Întrebat dacă va ajunge - are de gând să oprească dosarele în care este cercetat Călin Georgescu cu privire la campania sa electorală „cu zero” lei de anul trecut, Victor Ponta, recent exclus din PSD spune:
„Ce este dosar care are legătură cu candidaturi, de la președinte, la deputat, la primar, le voi opri pentru că nu vreau ca România să fie o țară cu dosare politice.
Toate dosarele politice, inclusiv cele ale lui Călin Georgescu”, a declarat fostul premier PSD, miercuri, într-o emisiune la Gândul.
Sursa foto: Profimedia images
Citește și: Ponta spune cum i-a salvat pielea lui George Simion. „Niște structuri mi-au cerut să îl extrag”
De asemenea, întrebat dacă percepția internațională este că în România există dosare politice, Ponta a declarat că aceasta este și percepția din interiorul țării, deși nu aduce nicio dovadă care să certifice prezența unor astfel de dosare penale la comandă politică.
Sursa foto: Profimedia images
Minciuna lui Ponta, demontată de Constituția României
Promisiunea electorală vânturată de Victor Ponta pentru a mulțumi publicul lui Călin Georgescu se oprește subit în Constituția României, având în vedere că atribuțiile Președintelui României în domeniul justiției sunt limitate.
Practic, în Constituția României, la Capitolul „Președintele României” - Articolul 80 - Aln 1 și 2 spune:
„(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
Citește și: Ponta a menționat că îl consideră „patriot" pe Georgescu dar evită să îl nominalizeze ca premier
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”
La Articolul 84, aln 1 - Constituția României stipulează că „în timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată”.
În Articolele 91 și 92 sunt detaliate atribuțiile președintelui, care se referă în principal la politica externă, apărare și reprezentarea României pe plan internațional.
Președintele NU are puterea de a interveni în dosarele judiciare
De asemenea, președintele NU are puterea de a interveni în dosarele judiciare, iar competențele sale sunt restrânse la domeniul administrativ și legislativ.
Articolul 91 prevede la alineatul (1) că „Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
Aln. (2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
Aln (3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.”
Articolul 92 detaliază atribuțiile președintelui în domeniul apărării, precum mobilizarea forțelor armate și reacția în caz de agresiune armată.
(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.
ARTICOLUL 95 - Suspendarea președintelui
Astfel, promisiunile lui Victor Ponta, pentru a prelua electoratul lui Călin Georgescu poate atrage chiar suspendarea președintelui, având în vedere încălcarea prevederilor constituționale prin ingerința în justiție.
Iată ce spune Constituția României
„Articolul 95, alin (1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.”
Victor Ponta, ex-pesedistul din cursa prezidențială
Victor Ponta, actual deputat ales pe listele PSD, dar exclus din partid pe 12 martie, se află printre cei 11 candidați la alegerile prezidențiale din luna mai.
Într-o declarație recentă, Ponta a declarat că România se află într-o „criză politică, economică și socială profundă” și că dorește să înfrunte sistemul care blochează candidații „incomozi” (Călin Georgescu n.red).
În sondajele de opinie, Ponta se află pe locul patru, cu 9% din intențiile de vot, conform unui studiu AtlasIntel publicat recent.
De asemenea, potrivit aceluiași sondaj de opinie, în cazul în care Ponta ar ajunge în turul 2 ar pierde rușinos în fața lui Nicușor Dan cu doar 17,5%, în timp ce primarul Capitalei ar câștiga cu 43,2%.
