Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat marți că aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de către Comisia Europeană nu înseamnă că programele de investiții nu mai pot fi negociate/renegociate.
„Vă spun că vom negocia anumite capitole din PNRR (dacă PSD intră la guvernare – n.r.). La Comisia Europeană există această posibilitate, între șase luni și un an an se pot renegocia unele lucruri (…) Vom demonstra ce este sustenabil și ce nu, la ce ne angajăm sau la ce nu ne angajăm”, a comentat Marcel Ciolacu.
Liderul social-democraților a motivat renegocierea PNRR prin faptul că PSD nu poate intra la guvernare asumându-și ceea ce a făcut USR.
„Păi, eu să îmi asum tot ceea ce a făcut USR în acest guvern (PNL-USR-UDMR - n.r.) Ei nici nu au prea fost pe la guvernare, i-am văzut doar pe la televzor… Și mai apare și Orban să spună… păi ce a făcut Orban? El n-a avut nicio treabă cu guvernarea, când era el premier au murit oameni”, a mențioanat liderul PSD.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României a primit aprobarea finală pe 28 octombrie, când Consiliul ECOFIN, al miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, a dat aviz pozitiv documentului. România poate solicita avansul de 3,7 miliarde de euro, adică 13% din suma totală.
Anterior, la finalul lunii septembrie, Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României, care valorează 29,2 miliarde de euro, împărțiți în două părți aproape egale ce reprezintă granturi, respectiv împrumuturi. Executivul european a ținut cont de 11 criterii de evaluare.
De asemenea, PNRR a fost aprobat și de Consiliul European. Din banii alocați României, 41% sunt alocați pentru investițiile și reformele privind mediul și tranziția „verde” iar 21% pentru digitalizarea României. Acești bani vor fi acordați în funcție de atingerea obiectivelor de pe parcursul celor cinci ani în care se aplică planul.
Proiectele finanțate trebuie finalizate până în 2026.
CITEȘTE ȘI: Percheziții la gruparea de interlopi care cerea taxă de protecție de la dezvoltatorii imobiliari
Regulamentul permite. Dar cu motive justificate
Renegocierea unor capitole din Planul Național de Redresare și Reziliență al României, așa cum a anunțat PSD, este posibilă. Regulamentul Parlamentului și Consiliului European din februarie 2021, de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, permite renegocierea documentului în funcție de câteva motive.
„În cazul în care planul de redresare și reziliență, inclusiv jaloanele și țintele relevante, nu mai poate fi îndeplinit, în totalitate sau parțial, de către statul membru în cauză ca urmare a unor circumstanțe obiective, statul membru în cauză poate înainta Comisiei o cerere motivată ca aceasta să elaboreze o propunere de modificare sau de înlocuire a deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului prevăzute la articolul 20 alineatele (1) și (3).
În acest scop, statul membru poate propune un plan de redresare și reziliență modificat sau un nou plan”, arată regulamentul PE.
Așadar, modificările nu pot fi exclusiv pe criterii politice, așa cum a sugerat liderul PSD. „Eu să îmi asum tot ceea ce a făcut USR în acest guvern”, a motivat Ciolacu dorința partidului de renegociere a Planului.
Motivele pentru renegociere trebuie să fie justificate și pot fi invocate numai după ce a început aplicarea PNRR. Iar schimbările trebuie să fie aprobate de Comisia Europeană.
„În cazul în care Comisia consideră că motivele prezentate de statul membru în cauză justifică o modificare a respectivului plan de redresare și reziliență, Comisia evaluează planul de redresare și reziliență nou sau modificat (...) în termen de două luni de la transmiterea oficială a cererii.
Statul membru în cauză și Comisia pot stabili de comun acord să prelungească respectivul termen cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar. Consiliul adoptă noua decizie de punere în aplicare, de regulă, în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii Comisiei”, arată regulamentul menționat.
Dacă se impun schimbări, procedura de evaluare și aprobare a unui nou PNRR este reluată aproape de la început.
Acest lucru ar duce la diminuarea timpului de implementare a planului, căci banii trebuie consumați până în 2026.
„În cazul în care Comisia consideră că motivele prezentate de statul membru în cauză nu justifică o modificare a respectivului plan de redresare și reziliență, Comisia respinge cererea în termenul menționat la alineatul (2), după ce a dat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de o lună de la comunicarea concluziilor Comisiei”, prevede regulamentul.
Șanse mici de implementare completă
Specialiștii în fonduri europene sunt deja sceptici că România va reuși să absoarbă toate cele 29,1 miliarde de euro alocate de UE prin PNRR. O nouă negociere cu Comisia Europeană riscă să reducă și mai mult timpul necesar construirii până în 2026 de autostrăzi sau spitale, de exemplu.
Totuși, afirmă experții, implementarea proiectelor agreate poate începe deja, iar o eventuală renegociere pe puncte poate fi desfășurată în paralel. Altfel spus, PNRR poate fi renegociat, dar nu ar trebui facut un demers in sine din asta.
Marea problemă este însă tot în România: ministerele nu sunt pregatite să implementeze ce au deja aprobat prin PNRR și nici nu au un cadru de organizare pentru activitatile de gestiune și implementare.
„Există un mare semn de întrebare cu privire la executarea PNRR. Sincer nu cred că PNRR poate fi pus în aplicare pe scară largă, pentru că ministerele şi agenţiile nu au capacitatea de a construi, de a gestiona proiecte şi de a le pune în execuţie, mai cu seamă când au mai multe.
Au rămas la stadiul de stop-and go, pornesc un proiect, dacă îl termina e fericire, dacă nu, asta e. După un timp se apucă de altul. Nu există continuitate. La fel şi la nivelul administraţiei publice locale, cu mici excepţii. Nu există expertiză în managementul de program şi managementul de proiect, ci doar în reguli birocratice (POCA, POCU, infrastructura, adică expertiză pe hârtii) care se execută mecanic.
În plus, odată ce se lansează o achiziţie publică contestaţiile vin pe bandă rulantă, iar situaţia asta nu a fost reglementata optim, astfel încât să se evite întârzierile în lansarea unui proiect.
Prin urmare, există un mare risc ca finanţarea în PNRR să fie blocată şi proiectele aflate în execuţie să fie finanţate de la bugetul de stat care este pe un mare deficit pe termen mediu. Este de neînţeles, de ce toată lumea s-a aruncat cu liste de achiziţii în PNRR, mai cu seamă la infrastructură, în condiţiile în care programele operaţionale nu au atâtea constrângeri precum PNRR şi sunt suficienţi bani în aceste programe", a scris economistul Valentin Ionescu.
Citește și: VIDEO România are două luni să implementeze 20 de măsuri din PNRR. Totul e blocat
Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, acum președinte PMP, anunța în octombrie că PNRR este în pericol, pentru că până la finalul anului trebuie luate decizii importante. Dar România nu are guvern, iar Parlamentul are alte preocupări, a declarat Cristian Diaconescu, președintele PMP.
România și-a asumat, nu i-a impus nimeni, să rezolve până la finalul anului o serie de sarcini, printre care 15.000 de zone de sprijin informatic pentru ANAF, o strategie anticorupție, mai multe acoduri care trebuie încheiate în două luni, privind funcționarea sistemului privat, pe climă, pe digitalizare.
„Dar nu pot fi duse la îndeplinire fără ordonanțe de urgență și fără legi în Parlament. Privim spre Parlament și spre Guvern și vedem că nu sunt în stare să rezolve aceste sarcini în următoarele două luni.România nu are buget pentru anul viitor, nu are o soluție strategică pentru pandemie, nu reușește să treacă prin Parlament o formă de certificat verde. Ar produce costuri politice, dar așa s-a întâmplat peste tot. Acest timp de stagnare generează o îndepărtare, temporară, sper eu, de partenerii noștri. Este o situație complicată”, a precizat președintele PMP.
