Opțiunea nucleară, alegerile anticipate: cât de aproape este România de dizolvarea Parlamentului?

DE Mircea Marian | Actualizat: 24.10.2021 - 21:46

În 31 de ani de democrație, clasa politică românească a experimentat cele mai diferite situații, dar niciodată nu s-a ajuns la alegeri anticipate până acum. Această opțiune, dizolvarea Parlamentului, este reglementată la articolul 89, alineatul unu, din Constituția României.

SHARE

Acesta este articolul 89, alineatul unu, din Constituția României: „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”. 

În alte țări, această procedură este aproape banală: de exemplu, în Israel, între martie 2019 și aprilie 2021, au avut loc nu mai puțin de patru alegeri legislative.

Și alte țări au proceduri relativ simple de dizolvare a Parlamentului și declanșare a așa-numitelor „snap elections”, adică alegeri anticipate bazate pe oportunitatea unui câștig electoral. 

În Finlanda, președintele poate dizolva Legislativul la propunerea premierului și după consultări cu grupurile parlamentare. Până în 2000, era suficientă decizia șefului statului. 

În Israel, au avut loc 4 runde de alegeri anticipate între 2019 și 2021

Din 1908 până acum, Legislativul de la Helsinki a fost dizolvat de 14 ori, ultima oară în 1975. Grecia a ținut două rânduri de alegeri anticipate în 2012, în mai și în iunie. 

Și-n Japonia, alegerile anticipate sunt simplu de declanșat și se apelează frecvent la acest mecanism: inițiativa aparține premierului. La 14 octombrie, premierul Fumio Kishida a dizolvat Parlamentul și a deschis calea alegerilor, care vor avea loc pe 31 octombrie. 

Premierii liberali, imposibil de alungat

În România, au existat două tentative majore de a declanșa anticipate pentru ca partidul care controla guvernarea să-și consolideze puterea în Parlament. Încă din ianuarie 2005, Traian Băsescu, abia ales președinte al României, a vrut să-l convingă pe liderul PNL Călin Popescu Tăriceanu, care deținea și poziția de premier, să demisioneze și să declanșeze astfel anticipatele. 

Până la urmă, Tăriceanu a refuzat să intre în acest joc politic, de teama că, după alegeri, nu va mai fi premier. El a guvernat până în 2008.

În primăvara anului 2020, președintele Iohannis și PNL au avut propria tentativă de a ajunge la anticipate, pentru a profita la maximum de prăbușirea PSD-ului în sondaje. 

Guvernul Orban I a căzut după o moțiune de cenzură, iar Florin Cîțu a avut sarcina de a forma un nou Executiv, anticipându-se că și acesta va pica la vot.

Însă, în martie 2020, a izbucnit epidemia de coronavirus, Cîțu și-a depus mandatul, iar Orban a fost reinvestit premier, punând astfel capăt discuțiilor privind anticipatele. 

Traian Băsescu a fost primul președinte care a încercat provocarea de anticipate

Momentul în care România a fost cel mai aproape de declanșarea alegerilor anticipate a fost în toamna lui 2009, când guvernul Boc a fost demis prin moțiune de cenzură.

În octombrie 2009, președintele Băsescu îl desemnează pe Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, să formeze un nou cabinet, dar și acesta cade la vot.

În noiembrie 2009, sarcina de a alcătui Guvernul o primește Liviu Negoiță, primarul Sectorului 3. Acesta a tergiversat obținerea unui vot în Parlament până după alegerile prezidențiale, care au fost câștigate tot de Băsescu. 

Imediat după prezidențiale, Negoiță își depune mandatul, Boc preia misiunea alcătuirii Executivului și, la 23 decembrie 2009, este reinvestit premier, de către Parlament. 

Ce urmează după Cioloș

La ora închiderii ediției Newsweek România, Dacian Cioloș nu-și încheiase misiunea de a forma un nou cabinet.

În cazul în care el va eșua, dacă și viitorul premier desemnat va rata, șeful statului va putea declanșa anticipatele.

De ce sunt totuși puține șanse să se petreacă acest lucru? Fiindcă cel puțin o treime din parlamentari riscă să-și piardă slujba. 

În PNL, vor fi, probabil, excluși de pe pozițiile eligibile toți cei care au fost în tabăra Orban. În plus, partidul ar putea pierde circa 20-25% din cele 134 de mandate

Nu este clar dacă UDMR își va putea mobiliza electoratul pentru a putea trece de pragul de 5%. În septembrie 2020, această formațiune a obținut 5,8% din voturi.

În România, au existat
două tentative majore
de a declanșa anticipate

În USR s-au schimbat raporturile de putere, după ce Dacian Cioloș a câștigat președinția partidului, dar este greu de anticipat care va fi efectul asupra unor viitoare liste electorale. 

În septembrie 2020, AUR a fost șocat de propriu scor. 

Listele electorale, alcătuite fără speranța că formațiunea va lua mai mult de 5%, au adus în Parlament personaje care n-au nici o legătură cu politica.

Între timp, mai mulți deputați și senatori au dezertat deja din acest partid sau au fost excluși, precum Diana Șoșoacă. Probabil că George Simion își va selecta mult mai atent viitorii colegi de Legislativ. 

PSD este, în consecință, singurul partid care ar putea garanta majorității parlamentarilor săi că, dacă nu intră în conflict cu președintele Marcel Ciolacu, cel care semnează listele de candidați, nu vor rămâne șomeri.

Totuși, partidul a avut o atitudine fluctuantă în ceea ce privește anticipatele, una din numeroasele variante avansate fiind ca ele să aibă loc în primăvară, după ce perioada de iarnă va fi gestionată de un cabinet de tehnocrați. 

În consecință, PNL și președintele Iohannis ar putea miza pe faptul că orice candidat la funcția de premier va veni, după Cioloș, pentru a cere votul de investitură, șansele sunt extrem de mari ca acesta să reușească, chiar și cu o majoritate netransparentă. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.