„Mesajul public pe care îl am pentru toţi cetăţenii României, pentru autorităţile statului care sper să conlucreze cu cele ale Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, este că eu ca ministru îi vreau cu cătuşe la mâini pe toţi cei care taie ilegal, transportă ilegal sau fură din pădurile României.
Nu ne mai permitem ca ţară să avem astfel de practici care, evident, ne duc spre lumea a treia, în care ne defrişăm, ne tăiem ilegal pădurile în scopuri personale sau de grup", a afirmat ministrul propus al Mediului.
Costel a dezvăluit faptul că, în judeţul Maramureş, a fost defrişată o pădure ce se întindea pe o suprafaţă de 340 de hectare, într-o conlucrare comună cetăţeni - autorităţi locale.
„În weekend am avut o vizită de lucru în judeţul Maramureş, care, în 2018, a fost judeţul cu cele mai mari tăieri ilegale (de lemn, n.r.) din România, cu 110.000 metri cubi identificaţi de colegii de la Gărzile forestiere. Cine ştie ce cantitate nu a fost descoperită...?
Aş vrea să vă spun că, în Maramureş, la Ocolul Sighet, a fost descoperită poate cea mai mare tăiere ilegală din România, din ultimii cinci ani. Pe o suprafaţă de 340 de hectare, în adâncul pădurii, au fost furaţi 100.000 de metru cubi.
O pădure rasă, cu un prejudiciu adus statului român de peste 12 milioane de lei şi cu şi mai mari prejudicii aduse naturii şi mediului înconjurător.
Acea pădure nu ar fi putut să dispară peste noapte fără ca nimeni să vadă. Nici cetăţenii nu au sesizat, nici autorităţile statului nu s-au sesizat. Aproape că într-o conlucrare comună o suprafaţă importantă din pădurile României a dispărut.
Colegii de la Garda Forestieră Cluj au descoperit acest subiect, l-au investigat şi vă anunţ că, săptămâna trecută, dosarul a fost trimis la Parchet", a menţionat Costel Alexe, citat de Agerpres.
Întrebat cine era proprietarul acelei păduri, Costel Alexe a subliniat că, iniţial, aceasta a aparţinut statului român, iar ulterior după apariţia unei serii de litigii, suprafaţa forestieră în cauză a rămas fără servicii de pază.
„Iniţial, pădurea era proprietatea publică a statului. La un moment dat au fost inventate 410 litigii. Odată avute aceste litigii, din păcate pentru această pădure şi cu concursul Direcţiei Silvice sau a celor care ar fi trebuit să protejeze pădurea, cele 340 de hectare au rămas fără servicii de pază, astfel încât a fost liber la furat.
Abia după 10 ani când trebuia făcut din nou acel amenajament silvic s-a constatat că nu mai e nimic şi abia atunci pădurea a revenit în grija Ocolului Silvic. Mulţumim lui Dumnezeu că puterea de regenerare naturală a funcţionat şi prin grija celor de la Direcţia Silvică şi a Ocolului Sighet se operează în interior lucrări silvice.
Acolo au închis ochii toţi cei implicaţi, de la cetăţenii simpli la autorităţile locale, la Ocolul Silvic Sighet, la Direcţia Silvică Sighet, pentru că altfel nu ar fi putut să dispară o suprafaţă atât de mare de pădure", a afirmat ministrul.
