Recent, Nemeth Zsolt a scris pe Facebook un text care a inflamat relația bilaterală. „Steagul secuiesc va flutura pe fațada instituțiilor publice maghiare până când statul român va permite folosirea liberă pe întreg teritoriul României! Haideți, secui! Hai Transilvania!”, a postat Nemeth Zsolt.
Reacția Bucureștiului a venit prompt. Ambasadorul Ungariei la București a fost convocat la MAE, de către ministrul Bogdan Aurescu, pentru a i se comunica dezaprobarea statului român față de gestul demnitarului maghiar.
”În ceea ce privește însemnul așa-numitului ținut secuiesc, în România nu există nicio unitate administrativ-teritorială cu această denumire și deci nici îndreptățirea la vreun însemn oficial specific. Totodată, orice autoritate administrativ-teritorială din România are dreptul de a-și stabili propriile însemne, care trebuie să fie reprezentative pentru ansamblul populației rezidente în acea unitate administrativ-teritorială. Ministerul Afacerilor Externe reia insistent apelul la reținere în declarațiile din spațiul public și reamintește așteptarea părții române ca oficialii ungari să acționeze cu responsabilitate în logica relației strategice dintre cele două state, a Tratatului politic de bază din 1996 și în dorința consolidării cooperării bilaterale în toate domeniile de interes, în beneficiul tuturor cetățenilor români și ungari indiferent de etnie”, a punctat MAE.
O nouă replică acidă
În replică, Nemeth Zsolt a revenit cu o nouă declarație acuzatoare, tot pe Facebook. El a scris că
steagul secuiesc este persecutat în România de zece ani, în ciuda condamnării acestei practici de către Curtea de la Strasbourg, scrie Kronika.ro
„Drepturile de naționalitate ale secuilor au fost garantate de România în fața puterilor învingătoare prin Tratatul Minorităților din 1919 și prin tratatele de pace care au pus capăt războaielor. Ministrul de externe Aurescu s-a întrebat când va onora România datoria de 100 de ani și hotărârea Curții de la Strasbourg?” – a întrebat președintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului ungar în postarea sa.
În același timp, politicianul a precizat: „Ungaria apără drepturile secuii, inclusiv utilizarea liberă a simbolurilor lor peste tot, inclusiv în instituțiile publice și în spațiile publice.”
În legătură cu hotărârea Curții de la Strasbourg, Zsolt Németh a amintit faptul că, în urmă cu doi ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a acordat despăgubiri lui László Tőkés, deoarece a decis că autoritățile române au încălcat articolul din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare în cazul arborării steagului secuiesc.
Relații cordiale
Când vine vorba de apărarea drepturilor minorităților naționale din Ucraina, în special cea maghiară, Nemeth Zsolt este un partener de încredere al delegației române de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europeni (APCE).
La sfârșitul lunii ianuarie, Comisia de la Veneția a fost sesizată în cazul legii minorităților din Ucraina, a cărei adoptare a stârnit indignare la București, printr-o moțiune inițiată de senatorul PSD Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE. Moțiunea lui Corlățean a fost semnată de parlamentarii ungari Zita Gurmai (Partidul Socialist) și... Nemeth Zsolt (FIDESZ).
Astfel, Comisia de monitorizare a APCE a solicitat oficial Comisiei pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) să se sesizeze și să adopte un aviz care să formuleze recomandări pe marginea recent adoptatei legi privind minoritățile naționale din Ucraina.
Citește și: Alarmele antiaeriene nu au efect în Kherson. Rușii trag cu obuze în clădiri de la un km distanță
Pe 22 decembrie, Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a transmis Kievului o analiză extrem de critică după adoptarea legii privind minoritățile naționale din Ucraina, considerând „regretabil” că actul normativ a fost adoptat fără consultarea Comisiei de la Veneția și a comunității românești din Ucraina.
Poziția a fost transmisă de ministrul Bogdan Aurescu omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, alături de o listă de prevederi despre care partea română spune că „pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene”.
Citește și: Sporuri uriașe la Compania din Primărie care nu te protejează de cutremur. Director: 2.300 lei/lună
„Ministerul Afacerilor Externe consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ. De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română”, se arată într-un comunicat al MAE.
Ministerul condus Bogdan Aurescu le-a cerut autorităților ucrainene să consulte Comisia de la Veneția chiar și în acest stadiu și să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de șase luni pentru intrarea sa în vigoare.
