Primul șef-adjunct al Consiliului Regional al Regiunii Kherson, Yurii Sobolevskyi, a ținut marți, 7 februarie 2023, o conferință de presă online pentru Centrul Media din Kiev în care a precizat că asupra regiunii au fost confirmate ieri 31 de bombardamente, dintre care 7 în orașul Kherson. Două persoane au fost rănite. Tunurile, mortierele și rachetele rusești vizează cu predilecție infrastructura critică, zonele rezidențiale, spitalele și școlile.
Cu toate acestea, se lucrează permanent pentru a asigura cetățenilor acces la necesitățile de bază: electricitate, apă, alimente și servicii medicale, și pentru ca eforturile umanitare să poată continua în mod eficient. Medicii fără frontiere acordă sprijin, de asemenea.
Citește și: Sporuri uriașe la Compania din Primărie care nu te protejează de cutremur. Director: 2.300 lei/lună
Din cauza faptului că rușii sunt foarte aproape de oraș, peste Nipru, uneori ei folosesc chiar tancurile pentru a trage cu obuze înspre clădiri. Iar distanța foarte scurtă, de câteva sute de metri sau de 1-2 kilometri, face ca timpul disponibil pentru a reacționa să fie foarte scurt, de doar câteva secunde. În asemenea condiții, alarmele antiaeriene nu îi pot avertiza în mod eficient pe oameni de pericol pentru că obuzele sau rachetele lovesc doar câteva secunde mai apoi. Nu e timp pentru a găsi adăpost.
Citește și: Părintele divertismentului moare, la doar 33 ani, la cutremur. I-a lansat pe Pittiș, Piersic, Anda
Întrucât de cele mai multe ori persoanele ucise sau rănite sunt surprinse de explozii în spații deschise, autoritățile recomandă ca oamenii să petreacă timpul, cât mai mult, la adăpostul unor clădiri. Dar, în același timp, este de înțeles că anumite deplasări sunt necesare. Iar adesea rachetele rusești BM-21 „Grad” lovesc clădiri, așadar nicăieri nu ești în deplină siguranță.
Majoritatea locuitorilor au acces la serviciile de bază, dar în aproape jumătate din întreaga regiune se lucrează 24 de ore din 24 pentru ca oamenii să fie reconectați. Sunt însă și persoane care de 6 luni nu au acces la electricitate și apă. Unii cetățeni decid să se evacueze voluntar din regiunea Kherson, lucru care este recomandat de către autorități, dată fiind situația complicată și riscurile reprezentate de bombardamentele zilnice. Aproximativ 70 de persoane au făcut acest lucru în cursul zilei de ieri.
Din perspectivă umanitară, în zona ucraineană a regiunii Kherson situația este acum satisfăcătoare întrucât farmaciile și supermarketurile sunt deschise. Dar, din motive de securitate, majoritatea afacerilor și a celorlalte magazine sunt închise. Multe dintre adăposturile antiaeriene nu sunt deocamdată în condiții bune, dar se lucrează la repararea lor. Autoritățile doresc ca astfel de adăposturi să fie în fiecare clădire, însă acestea sunt private și uneori proprietarii nu pot fi contactați. Acolo unde se poate interveni, adăposturile sunt utilate inclusiv cu generatoare și cu internet prin Starlink, mai ales în instituțiile de educație care devin centre de reziliență. Dar asta nu rezolvă complet problema în cazul bombardamentelor pentru că atunci oamenii trebuie să reacționeze imediat. Recomandările sunt ori să se refugieze, dacă pot, în spatele structurilor de beton amplasate în oraș, ori să se arunce la pământ pentru a reduce riscul de a fi loviți de șrapnele.
În partea regiunii Kherson ocupată temporar de ruși continuă deportările clandestine ale cetățenilor ucraineni în Rusia. Părinții sunt presați să își trimită copiii la școli din Rusia. Afacerile care foloseau moneda ucraineană, acum scoasă din circulație în acele zone, sunt forțate să treacă la rublele rusești. Unele încă refuză acest lucru, dar riscă să fie pedepsite în baza legilor rusești. Iar cetățenii care locuiesc aproape de malurile Niprului sunt forțați să plece pentru că rușii vor să creeze zone exclusive pentru armată. Mulți dintre acești oameni susțin Ucraina și transmit informații despre pozițiile și mișcările de trupe ale invadatorilor.
Rușii au adus lucrurile pe malul stâng al Niprului într-o situație apropiată de o catastrofă umanitară. Au închis facilități medicale și vor să închidă alte 7 spitale civile pentru a le transforma în spitale militare. Echipamentele din aceste spitale au fost deja luate cu forța, astfel că deși clădirile acestora încă există, ele nu mai furnizează servicii medicale.
Într-o astfel de configurație sinistră a realității sunt siliți să trăiască semeni de-ai noștri, la o mică distanță de România, din cauza războiului pornit de Putin...
Remus Cernea este corespondentul Newsweek în Ucraina
