Preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat optimist, miercuri, cu privire la aderarea României la spaţiul Schengen, adăugând că un eşec în privinţa acestui obiectiv naţional ar duce la creşterea euroscepticismului, dar aceasta este o variantă ipotetică.
Aflat în vizită la Centrul Naţional de Instruire Întrunită 'Getica' de la Cincu, judeţul Braşov, împreună cu prim-ministrul Nicolae Ciucă şi premierul olandez, Mark Rutte, preşedintele Iohannis a precizat că s-a discutat "in extenso" tema Schengen.
Citește și: VIDEO Deținut eliberat cu forța. Nu a vrut să plece din Penitenciar: „Vreau înapoi” „Du-te la muncă”
"Discuţia a fost una pozitivă. Noi, toţi trei, căutam calea cea mai bună pentru a finaliza procesul de aderare la spaţiul Schengen cu un răspuns pozitiv. Niciunul nu ne imaginăm că putem să eşuăm în acest demers, dar este, pe de altă parte, destul de limpede că acei 11 ani de la ultima evaluare s-au scurs, iar cei din UE, partenerii noştri, doresc să primească confirmarea că în continuare nu doar am aderat la anumite proceduri Schengen, ci ne-am făcut temele şi în celelalte domenii. Procedurile Schengen nu au rămas la nivelul anului 2011, ci au evoluat. Întregul spaţiu Schengen este supus unei modernizări şi noi suntem parte din ea. Dar, pentru a avea claritate şi pentru a construi un spaţiu sigur pentru toată lumea este nevoie de încă multă muncă. Nu vreau să fac o afirmaţie exagerat de optimistă asupra duratei. Încercăm cât se poate de repede să finalizăm procedura cu succes. (...) Nu, nu există solicitări speciale, nemaiauzite sau nemaidiscutate. Solicitările se referă fix la chestiunile care sunt legate de Schengen şi vom găsi împreună cele mai bune căi pentru a rezolva chestiunile care încă nu sunt 100% lămurite, fiindcă nu sunt absolut toate încă discutate. Eu sunt optimist", a spus şeful statului.
El a explicat că intrarea în Schengen nu este "un automatism tehnic", amintind că votul se dă prin consens în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne şi are "o puternică componentă politică".
Citește și: Germania mizează pe o Europă „suplă”. Vrea eliminarea unanimității în deciziile importante
"Procesul tehnic nu este finalul. Finalul este un vot într-un format al Consiliului Uniunii Europene care se numeşte Justiţie şi Afaceri Interne. Acolo se votează şi regula pentru formatul JAI este consens, adică toţi trebuie să fie de acord. Să nu facem o eroare. Votul în JAI are o puternică componentă politică - asta nu e rău, aşa funcţionează Uniunea, dar ca să fie consens şi să fie un vot în unanimitate toţi trebuie să fie convinşi că normele sunt îndeplinite. Şi asta ne dorim şi noi, să-i convingem pe toţi că normele sunt îndeplinite la noi. Nu aş vrea să creadă cineva că faptul că este şi un vot politic este negativ, nu este negativ deloc. În final, într-o democraţie, politicienii votează cum şi ei, la rândul lor, sunt votaţi pentru a se ocupa de treburile publice. Asta se va întâmpla când toată lumea este lămurită, fiindcă nu dorim să intrăm în Consiliul JAI nelămuriţi şi să apară discuţii care foarte uşor se pot duce într-o notă negativă, dacă nu toată lumea este convinsă. De aceea, eu nu am dat un termen limită, nici nu intenţionez să dau un termen limită, fiindcă obiectivul naţional nu este de avea un vot până în data X, ci obiectivul naţional este de a intra România în spaţiul Schengen", a explicat preşedintele Iohannis.
Potrivit acestuia, eşecul cu privire la aderarea la Schengen nu este o variantă, dar, în cazul ipotetic al unei astfel de decizii, ar creşte euroscepticismul în România.
"Pentru mine, pentru noi cei prezenţi aici, la pupitre, eşecul nu este o variantă. Noi căutăm soluţiile pentru a transforma acest demers într-o reuşită. Asta e convingerea noastră, dar trebuie să vedem lucrurile aşa cum ar putea fi în cazul contrar. Un eşec în acest obiectiv naţional probabil ar duce la o creştere a euroscepticismului în România, dar este o variantă ipotetică ce nu se va întâmpla fiindcă noi nu calculăm pentru varianta eşec, noi calculăm pentru varianta reuşită", a transmis şeful statului.
