„România s-a schimbat mult în ultimii treizeci de ani. Și, cu toate greșelile, și eșecurile, schimbarea a fost una în bine. Binele nu este nici atât de mare, precum ni-l dorim, dar nici atât de mic pe cât ne place să spunem. Binele este operă colectivă, așa cum Revoluția și schimbările care au însoțit-o au fost operă colectivă. Este momentul să încetăm să căutăm vinovați în orice situație în care este nevoie de soluții”, a scris Ion Iliescu, pe blogul său. 

Textul său a apărut la două zile distanță de când fostul președinte a dat un interviu agenției de propagandă a Moscovei, TASS, în care a susținut că „așa-zisul” Dosar al Revoluției este „o însăilare absurdă de fapte care, în ansamblu, nu demonstrează nimic, dar care poate fi folosit în scopuri politice”, dar și că „istoria nu se scrie cu justiția”. Retorica sa este similară cu cea a lui Gelu Voican Voiculescu, care a declarat, anul trecut, pentru Newsweek România, că „este absurd să dai în judecată o revoluție”.

Citește și: Revoluția din 1989 - Șefii CFSN se cred imaculați 

În același interviu, Iliescu a mai declarat și că PSD este „produsul Revoluției Române, promotorul democrației”. Similar, despre CFSN a acreditat ideea, în zilele Revoluției, că este un produs al Revoluției. Totuși, procurorii atrag atenția, în rechizitoriul prin care Iliescu a fost trimis în judecată în Dosarul Revoluției, asupra „preexistenței unui grup dizident din care făcea parte inclusiv Ion Iliescu ca lider, care avea drept scop înlăturarea de la putere a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, cu menţinerea României în sfera de influenţă a URSS. Printre obiectivele acestui grup dizident figurau impunerea lui Iliescu Ion ca viitor preşedinte al României şi a generalului col.(r.) Nicolae Militaru ca ministru al Apărării, obiective realizate după 22 decembrie 1989”. 

În Dosarul Revoluției sunt judecate doar trei persoane - fostul președinte Ion Iliescu, ex-vice prim-ministrul Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus. 

La Revoluție au murit 1.166 de oameni. În rechizitoriu, procurorii au cuprins 1.006 victime, dintre care peste 800 după 22 decembrie, când puterea a fost preluată de Consiliul Frontului Salvării Naționale, secondat de organele de forță. 

Dosarul Revoluției se judecă în cameră preliminară, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Următorul termen al procesului este în februarie 2020. 

Citește și: Binomul Armată-Securitate de la Revoluție. Poveste fără sfârșit