În ianuarie 1997, imediat după ce s-a constituit guvernul Ciorbea, liderii PNȚCD, PNL și PD și-au întărit controlul asupra regiilor de stat. Țărăniștii aveau dreptul la prima opțiune, fiind partidul cel mai mare din coaliția guvernamentală. Liderii formațiunii doreau să preia regia de electricitate, un colos care controla distribuția, transportul și producția, însă au cerut și sfatul lui Emil Constantinescu. Surpriză: acesta le-a cerut ca prima lor opțiune să fie regia protocolului de stat, moștenitoarea fostei gospodării a PCR!
În anul 2018, deși și-a pierdut o bună parte din proprietăți, Regia Autonomă - Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) continuă să îndeplinească misiunea gospodăriei PCR: asigură locuințe pentru noua nomenclatură.
Potrivit unei liste obținute de Newsweek România, mai mulți foști și actuali miniștri din cabinetele PSD au primit locuințe de la această regie. Dar nu numai miniștrii locuiesc în casele RAAPPS, ci și personaje din eșalonul doi, printre care directorul Agerpres, Alexandru Giboi, mai mulți membri ai Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, secretari și subsecretari de stat, experți parlamentari și consilieri ai primului-ministru, printre care Sevil Shhaideh. Ea se folosește de fondul locativ al RAAPPS din 2015, când era ministru în cabinetul Ponta.
Locuințe pentru fidelii lui Dragnea
Deși nu mai are nicio funcție în noul Guvern, Liviu Pop, fostul ministru al Educației, are contract cu RAAPPS până în august 2018.
Într-o situație asemănătoare este și fostul vicepremier Marcel Ciolacu care, deși dat afară din Executiv din ianuarie 2018, va sta în locuința acestei regii până la 18 octombrie 2018.
Marcel Ciolacu locuiește la protocol, deși nu mai este ministru
A fost blagoslovit cu o locuință de protocol și fostul aghiotant al lui Liviu Dragnea, Adrian Mlădinoiu, acum promovat într-o discretă funcție în cabinetul Dăncilă, de secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului.
În total, sunt 117 persoane care ocupă sau au ocupat funcții de demnitate publică și au primit locuințe de serviciu de la RAAPPS. Lista este atât de lungă deoarece, în decembrie 2012, imediat ce a trecut de hopul alegerilor generale, premierul Victor Ponta a extins, prin ordonanță de urgență dată pe șest, lista beneficiarilor de locuinţe de serviciu. Astfel a stabilit ca din această categorie să facă parte inclusiv şefii de departamente, adjuncţii secretarilor generali şi directorii generali din administraţia centrală.
În afară de acest grup de demnitari, există o serie de persoane - șeful statului, premierul, șefii celor două camere ale Parlamentului - care au acces la locuințe de protocol.
Adrian Mlădinoiu, locotenentul lui Dragnea, a primit, de asemenea casă de la stat
Și tehnocraților le plac casele PCR
În ianuarie 2016, și membrii guvernului Cioloș au dat iama în casele de protocol, deși unii dintre ei aveau casă în București. Au susținut că folosesc fondul locativ al RAAPPS din motive de siguranță, o portiță legislativă pentru a acoperi o posibilă ilegalitate. Astfel a primit locuință de la RAAPPS ministrul Mediului, Cristina Palmer, deși avea atât resurse financiare suficiente pentru a-și închiria o casă de pe piața liberă, cât și un apartament în Capitală. Și șeful cancelariei premierului, Dragoș Tudorache - ulterior promovat la conducerea Internelor -, s-a instalat într-un apartament de 180 mp, deși avea deja o locuință în București. „Mi‑a fost recomandat din zona Serviciului de Protecţie şi Pază, ca măsură de siguranţă. (...) Achit chirie 1.500 de lei“, a explicat, ulterior, Tudorache.
Luxul demnitarilor, plătit de contribuabili
De mai mulți ani, regia protocolului de stat este pe pierdere. Ultimele date sunt din 2016, când RAAPPS a atins un vârf al pierderilor de 73 de milioane de lei. Regia face bani din închirierea sediilor, dar o sursă majoră de venit este tipărirea permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor, plus vânzarea pașapoartelor temporare către ministerul de Externe. Regia deține și sistemul de stocare a informațiilor despre posesorii acestor documente. Deși are în proprietate locații ultra-centrale în București, RAAPPS reușește contraperformanța de a pierde bani chiar și aici. De exemplu, Hotelul Triumf are, de mai mulți ani, un grad de ocupare de 20%. În 2016, hotelul înregistrase o pierdere uriașă, de 1,9 milioane de lei. Clubul Floreasca - așa au fost redenumite fosta piscină și sală de sport a familiei Ceaușescu, unde membrii familiei ajungeau printr-un tunel care făcea legătura cu Palatul Primăverii - a avut, tot în 2016, o pierdere de 1,6 milioane de lei. La sucursala Neptun - unde se află, printre altele, vila de protocol a Administrației Prezidențiale - pierderile erau de 16 milioane de lei. Conducerea RAAPPS s-a plâns de faptul că această sucursală nu-și poate acoperi pierderile din cauza „activității sezoniere“.
Muflonii lui Năstase, la Scroviștea
Din fosta reședință regală de la Scroviștea n-a mai rămas mare lucru după numeroasele intervenții și demolări din perioada regimului comunist. În noua vilă, construită în stilul comunist de la finalul anilor ‘50, lui Elena și Nicolae Ceaușescu le plăcea să-și petreacă sfârșitul de săptămână. După revoluție, palatul a fost ocupat de facto de către Administrația Prezidențială. În 2004, când a plecat de la Cotroceni, Ion Iliescu a avut o singură rugăminte la succesorul său, Traian Băsescu: să-l lase să folosească acest palat. În 2015, când a părăsit fosta reședință prezidențială din Cartierul Primăverii, Băsescu s-a mutat cu familia la Scroviștea, până când i-a fost renovată noua locuință asigurată de RAAPPS. În 2000, Adrian Năstase a adus aici mufloni și a transformat pădurea în teren de vânătoare, deși, cu o suprafață de doar 2.562 de hectare, terenul nu îndeplinea plafonul minim de 5.000 de hectare. A fost nevoie de nu mai puțin de două ordonanțe de urgență pentru ca această pădure să fie definită drept fond de vânătoare și demnitarii să poată împușca, legal, mufloni. De altfel, recordul național la mufloni a fost „recoltat“ la Scroviștea. La marginea acestei păduri, RAAPPS are și o crescătorie de fazani.
Renovare de un milion de dolari
Locuința în care trăiesc acum Carmen și Klaus Iohannis a fost construită la mijlocul anilor ‘60 la indicația lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Ceaușescu a folosit-o ca locuință de protocol, iar din 2004 s-a instalat acolo Traian Băsescu. După ce Băsescu a plecat, RAAPPS a plătit circa 1,2 milioane de euro pentru renovare și consolidare. Klaus Iohannis a susținut că nu s-a întâmplat nimic „extravagant“: „Da, am cerut să fie zugrăvită casa, am cerut să fie reparată şi zugrăvită faţada. Da, SPP-ul a cerut să se zugrăvească şi să se consolideze o parte care joacă un fel de rol de adăpost. Da, este adevărat că specialiştii au cerut o consolidare a clădirii“.
Soții Iohannis locuiesc singuri în vila cu o suprafaţă de 1.045 mp, dotată cu garaj de 107 mp, teren de tenis care măsoară peste 680 mp și un ponton de peste 128 mp.
